Lecturile băcăuanului

Cale liberă „locomotivelor electorale”

Românul nu s-a născut doar poet. El este, în același timp, politician plin de talent, versat și animat de cele mai bune intenții. Cel puțin așa am putea înțelege din consemnările și susținerile scriitorului Victor Mitocaru, care în pagina de „varia” a ediției din această lună a revistei „Ateneu” consemnează, în articolul „Locomotive electorale” (sub genericul „starea de veghe”): „Deceniile de tristă amintire, cum sunt catalogate, au devenit doar o amintire pentru unii, un efort de imaginație pentru alții, tineri, copii. Dar locomotivele au rămas și în realitatea înconjurătoare și în sens metaforic. In acesta din urmă excelează câteva personalități supranumite <> ale grupărilor politice pe care le conduc. Cum ar veni, locomotiva e șeful, linia ferată ar fi doctrina, iar vagoanele – multe, puține – fanii, electoratul. In ceea ce privește osatura doctrinară, aceasta s-a arătat a fi dependentă în multe cazuri de schimbarea macazului politic (…); e posibil ca acesta să preschimbe la repezeală oferta foarte de stânga în măsuri vădit liberale, antipopulare după ce <> și grupul ei s-au văzut ajunși la putere>>”. Se poate spune că prin aceste consemnări revista este „cuplată” la „trenul” alegerilor care stau să vină și despre ale căror rezultate este destul de dificil să ne pronunțăm pe ce „cale” le vor îndruma „macazele intereselor”. în sfîrșit, vom trăi și vom vedea! Dincolo de această strictă ancorare în realitatea politică imediată, noul număr al revistei „Ateneu” oferă cititorilor săi un sumar bogat, divers și atractiv. Amfitrion este, de această dată, cunoscutul pictor Ștefan Pristavu, care în debutul interviului avînd titlul autodefinitoriu „Nu am ținut să fiu modern cu orice preț” se mărturisește: „Cred că este o eroare să intri într-un curent și să te trădezi pe tine. Eu sunt un pictor realist, un mare iubitor de cultură, și asta am să rămân” (interviu consemnat de criticul de artă Carmen Mihalache). Reținem, de asemenea, cronicile literare: „Fotostereotomia epică” pe marginea volumului „Dimineața pierdută” de Gabriela Adameșteanu (cronică semnată de Carletta Elena Brebu) și „Scriitorul prințar” al lui Adrian Jicu, la cartea de învățătură „Literatura română în postceaușism” ce-l are ca autor pe Dan C. Mihăilescu. Paginile „autori și cărți” reunesc recenziile a șase volume: Ana Blandiana („La cules îngeri”), Ion Simuț („Reabilitarea ficțiunii”), Aurel Pop („Pelerinaj de secesiune”), Cristiana Eso („Ordinea precisă a întâmplării”), Marin Cosmescu – Ioan Dănilă („Dumitru Alistar – Un ilustru cărturar moldovean”), Harry Bar-Shalon („Muzicanții au părăsit orașul”). Reîntîlnirea cu proza este facilitată de Mihail Batog Bujeniță prin fragmentul de roman „Artistul liric Marcel”, iar cu poezia de Nicholas Catanoy – „Vederi de pe aripa lui Icar”, Dumitru D. Ifrim – „Byzantion” și Anca Pașcu (în debut): Deluvii, Crepuscul, Verb. O „Croazieră” în lumea muzicii ne propune, din nou, compozitorul și muzicologul Liviu Dănceanu, iar Leo Butnaru – moldoveanul nostru de la Chișinău îi scrie prietenului său băcăuan Sergiu Adam: „Prin scris, nu prin surâs…”. Publicistul Romulus Dan Busnea a preferat „O insulă de spiritualitate” spre a se afla mai aproape de cugetătorul Petre Țuțea. O notă aparte pentru ilustrația acestui număr, care aparține artistei Călin Veronica. (Mihai Buznea).mitru D. Ifrim – „Byzant

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!