Leul și căprioarele din Parcul Cancicov au ordin de evacuare

Zilele de captivitate ale leului Simbad și ale celor șase căprioare din Parcul Cancicov sînt numărate. Ceea ce, pompos, a căpătat numele de minigrădină zoologică, în urma unei hotărîri mai vechi a Consiliului Local, își desfășoară activitatea ilegal. Condițiile de habitat ale animalelor ținute în captivitate nu pot fi respectate de administrația parcului, și de aceea, autorizarea ca minigrădină zoologică a spațiului care adăpostește de mai bine de patru ani sălbăticiunile închise între garduri de protecție este imposibilă. Loc de pelerinaj pentru copii și adulți care nu ar putea privi altfel pe viu leii și căprioarele, așa zisa minigrădină zoologică va fi închisă la anul. în 2005, în urma unui control de evaluare a condițiilor în care sînt ținute captive animalele din Parcul Cancicov, inspectorii de mediu au interzis autorizarea spațiului cu pricina. Termenul de conformare pe care l-a primit administrația parcului în urma controlului a fost de doi ani, așa că a mai rămas puțin timp pînă la găsirea unei soluții. Variantele pe care cei de la Spații Verzi le au ca să intre în legalitate sînt ori găsirea unor grădini autorizate din țară care să preia animalele, ori eliberarea acestora. în cazul leului, cea de-a doua variantă este pe cît de complicată, pe atît de costisitoare, întrucît, felina ar trebui să ajungă într-o savană africană. „Minigrădina zoologică din Bacău nu are aviz de mediu pentru funcționare și nici nu are șanse să-l primească. Normele impuse de lege prevăd că leii pot fi ținuți în captivitate numai în pereche, și nu într-un singur exemplar, așa cum se întîmplă în Bacău. Mai mult, suprafața țarcului care îi adăpostește trebuie să aibă o suprafață minimă de 3.000 de metri pătrați, iar cușca unei astfel de perechi ar trebui să aibe o suprafață de 100 de metri pătrați. Și în cazul căprioarelor, normele prevăd spații minime cu mult mai mari decît cele în care sînt adăpostite acum în Parcul Cancicov. Ca totul să fie conform normelor, ar trebui ca o bucată foarte mare din parc să devină țarc pentru aceste animale. Ce complică și mai tare lucrurile este că toate grădinile zoologice din țară nu au autorizație de mediu decît pentru cîteva din speciile deținute, și sînt foarte mici șansele ca alte grădini să dorească să ia în îngrijire și animalele de la Bacău”, ne-a declarat Corina Pricope, director al Agenției de Protecție a Mediului (APM). Pentru că nu are încotro, conducerea de la Spații Verzi, instituție în atribuțiile căreia intră îngrijirea leului Simbad și a celor șase căprioare, a început căutarea unei soluții salvatoare. Spre fericirea sălbăticiunilor pentru care captivitatea este un chin greu de suportat, nici o grădină zoologică autorizată nu și-a manifestat dorința de a le adopta. „Chiar nu știu ce-o să facem cu ele. Aviz de funcționare nu avem, iar adresele către grădinile autorizate din țară au rămas fără răspuns. O posibilă variantă avem deocamdată doar pentru căprioare. Acestea ar putea ajunge la Ocolul Silvic din Fîntînele. Cu Simbad, însă, lucrurile sînt mult mai complicate întrucît nici o grădină zoologică autorizată nu a solicitat preluarea lui”, ne-a declarat Viorica Marcu, director la Spații Verzi.

Partea leului, prea mică pentru Simbad

Simbad, leul în vîrstă de trei ani, este singurul dintre animalele ținute în captivitate în parcul mare al orașului care trădează chinul prin care poate trece o felină țintuită între gratii. într-un țarc care nu-i permite decît să se întindă și să trîndăvească, nicidecum să alerge, Simbad a devenit asemeni unei pisici. Privit cu spaimă de băcăuanii care se plimbă prin parc și care înainte de a se apropia de cușcă caută cu ochii lacătele și zăvoarele care îl fac inofensiv, Simbad are și vizitatori pe care îi lasă să intre în cușcă. „Pare incredibil, dar de cel puțin două ori pe an, Simbad primește vizita fostului lui proprietar chiar în cușcă. Leul a fost donat acum trei ani de un tînăr din Constanța, Gabriel Jurcă. Vine la Bacău special să-l vadă pe Simbad și intră la el în cușcă, îl mîngîie, îl piaptănă, îl spală. Este singurul om care are curaj să intre la el în cușcă și care nu pățește nimic”, ne-a destăinuit directoarea Marcu. Un alt vizitator care trece obligatoriu pe la cușca lui Simbad, dar care nu are curaj să-i treacă pragul, este medicul veterinar Gabriel Axinte. „Medicul angajat la serviciul de ecarisaj vine periodic și îi administrează vitamine în mîncare. Doar cînd este vorba de vaccinuri folosește tranchilizante”, a mai spus șefa de Spații Verzi. Cei care îl văd zilnic pe Simbad spun că tristețea leului s-a adîncit și mai mult de anul trecut, cînd leoaica Dana, partenera cu care își împărțea viața de captivitate, a murit. Un vizitator iresponsabil i-a aruncat leoaicei în cușcă un pantof, pe care aceasta l-a înghițit pe nerăsuflate. Pentru că nu l-a putut digera, leoaica și-a găsit sfîrșitul. Mîncarea nu este o problemă însă nici pentru leu și nici pentru căprioare. Simbad primește zilnic cîte patru kilograme de carne macră de vită, alocația anuală de hrană a leului costînd administrația locală 180 de milioane de lei. Hrana căprioarelor este procurată gratis de administrația de la Spații Verzi, aceasta avînd tot timpul la dispoziție stocuri de fîn și lucernă cosite în parcul Gherăiești. (Cezara DUȚĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!