Lovitură definitivă pentru falimentara CET! Societatea pierde procesul de aproape 11 milioane de euro cu Primăria

Municipiul Bacău și Consiliul Local nu vor mai fi obligate să achite peste 54 de milioane de lei către CET Bacău, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursurile formulate în acest dosar. Procesul viza presupusul capital social subscris, dar nevărsat la constituirea societății.

Prin decizia nr. 749 din 30 aprilie 2026, instanța supremă a respins ca nefondate recursurile declarate de CET SA Bacău, prin lichidatorul judiciar Sierra Quadrant SPRL, și de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Hotărârea este definitivă și a fost comunicată municipalității la începutul lunii august.

Miza procesului a fost de 54.357.109 lei, echivalentul a aproximativ 10,7 milioane de euro. CET Bacău susținea că suma reprezintă capitalul social subscris, dar nevărsat de acționarul unic, și ceruse obligarea Consiliului Local și a Municipiului Bacău la achitarea acesteia, împreună cu cheltuielile de judecată.

Proces pierdut încă de la Tribunalul Bacău

Dosarul a fost deschis la Tribunalul Bacău, iar în februarie 2025 Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a intervenit în sprijinul CET, solicitând, la rândul său, obligarea Municipiului Bacău la plata celor peste 54 de milioane de lei.

Tribunalul Bacău a respins însă acțiunea în aprilie 2025, după ce a constatat că dreptul de a cere banii în instanță era prescris. CET și Administrația Rezervelor de Stat au atacat sentința, dar Curtea de Apel Bacău le-a respins apelurile în noiembrie 2025.

Ultima cale de atac a fost recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

CET a susținut că problema capitalului social a fost lămurită abia în 2022

În fața instanței supreme, CET a argumentat că termenul de prescripție nu putea începe să curgă de la momentul constituirii societății. Reprezentanții societății au susținut că abia printr-o hotărâre pronunțată în 2022 de Curtea de Apel Târgu Mureș s-a stabilit definitiv că anumite bunuri nu puteau reprezenta aport la capitalul social, deoarece făceau parte din domeniul public al Municipiului Bacău.

CET a mai susținut că, până la acel moment, a existat aparența că aportul fusese realizat și că această situație ar fi fost întreținută chiar de autoritatea locală. În opinia societății, obligația de vărsare a capitalului social avea un caracter continuu și nu putea fi stinsă prin simpla trecere a timpului.

Administrația Rezervelor de Stat a invocat inclusiv consecințele asupra interesului public, arătând că respingerea acțiunii face imposibilă recuperarea unei creanțe bugetare importante.

Înalta Curte: termenul curgea din momentul în care aportul trebuia realizat

Judecătorii Înaltei Curți au respins aceste argumente. Instanța a stabilit că obligația de vărsare a capitalului social trebuia îndeplinită la constituirea societății sau, cel mai târziu, în termenele prevăzute de lege: 12 luni pentru aporturile în numerar și cel mult doi ani pentru cele în natură.

În consecință, dreptul CET de a solicita executarea obligației în instanță s-a născut cel târziu la expirarea acestor termene, nu în 2022, când a fost clarificat regimul juridic al bunurilor.

Înalta Curte a arătat că hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș din 2022 nu a creat o nouă obligație în sarcina Municipiului Bacău și nici un nou drept al CET de a cere banii. Acea decizie a stabilit doar că bunurile respective aparțineau domeniului public și nu puteau fi aduse ca aport la capitalul societății.

Instanța supremă a respins și argumentul potrivit căruia obligația ar fi avut un caracter continuu. Faptul că aportul nu a fost vărsat nu transformă obligația într-una permanentă și nu împiedică începerea termenului de prescripție.

Judecătorii au precizat că nici importanța economică a creanței și nici acuzațiile privind o eventuală conduită neloială a municipalității nu pot înlătura efectele prescripției în lipsa unui temei legal expres.

Municipiul Bacău scapă de o pretenție uriașă

Prin hotărârea definitivă, Înalta Curte a menținut soluțiile Tribunalului și Curții de Apel Bacău. Astfel, Consiliul Local și Municipiul Bacău scapă de plata celor 54,35 milioane de lei solicitate de CET.

Dosarul nu s-a încheiat însă printr-o constatare că aportul ar fi fost efectiv vărsat, ci pentru că CET a cerut recuperarea banilor după expirarea termenului legal în care putea introduce acțiunea. Prin urmare, pretenția nu a mai fost analizată pe fond, instanțele stabilind că dreptul material la acțiune era deja prescris.