Lumea românească

Cazul Eminescu

Romulus Dan BUSNEA

A trecut o săptămînă de la aniversarea celor 158 de ani de la nașterea marelui geniu al culturii românești, care a fost Mihai Eminescu. Am crezut și am sperat pînă în ultimul moment că solicitarea de acum un an a unor colegi din presa scrisă, adresată întregii bresle a jurnaliștilor români, pentru dezvăluirea oficială a adevărului despre ultimii ani din viața lui Eminescu, să se facă auzită și să producă efectele scontate, în special în rîndul celor care aveau obligația profesională și datoria morală să facă lumină în acest caz tragic pentru națiunea română. Din păcate, așa cum se întîmplă în România de azi, o serie de dovezi care există și care au făcut obiectul unor cărți apărute în ultimii ani au fost omise a fi prezentate, peste ele așternîndu-se praful. Să nu uităm că în anul 1883, Eminescu realizează un tablou al maghiarizării numelor românești în Transilvania și îl ridiculizează pe regele Carol I, pentru acuta sa lipsă de modestie și autoritate. Mai mult, se încumetă și condamnă în ziarul Timpul guvernul liberal pentru politica sa internă și externă, denunță cîrdășia conservatorilor cu liberalii și devine o povară incomodă pentru toată lumea. Tiradele și intransigența sa, de acum recunoscute, ajung să îi deranjeze pe toți cei aflați de o parte sau alta a baricadei politice, inclusiv pe cei aflați în vîrfurile puterii. Dacă tot vorbim de Teoria conspirației, nu credeți că și în cazul lui Eminescu se poate vorbi de o conspirație înfăptuită în secret și cu rea intenție de persoane bine poziționate pe treptele ierarhiei sociale și politice? Mai ales, că și în acest caz, imixtiunea politicului se face ca și astăzi, din plin simțită. „în politică, nimic nu are loc din întîmplare. Dacă are loc, a fost plănuit să aibă loc”, spunea într-un moment de luciditate și sinceritate Franklin D.Roosevelt. în fatidica zi de 28 iunie 1883 se petrec o serie de evenimente minuțios regizate, avînd ca scop acreditarea ideii că demența de care suferea Eminescu este motivul scoaterii din viața publică a celui mai periculos exponent al clasei politice ostile alianței cu Puterile Centrale. Și tot în cursul acelei zile, Austro-Ungaria recurge la ruperea relațiilor diplomatice cu România, Germania amenință cu războiul, iar autoritățile scoteau în afara legii „Societatea Carpații”, la care activa și Eminescu, bănuit de oarece timp de uneltire împotriva Imperiului. După ce poetul a fost ascuns, s-a lansat zvonul nebuniei sale inexplicaile, s-a inventat apoi povestea unei boli venerice, iar apoi – potrivit documentelor publicate – a fost otrăvit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului. A fost închis la balamuc, a fost umilit și zdrobit în cele mai inimaginabile feluri. Din nefericire, defăimarea sa nu a încetat nici astăzi, cînd parcă mai mult ca oricînd i se fac rechizitorii și procese de intenție, anti-românii îl denigrează cu orice prilej, iar mulți dintre elevi și studenți îl consideră „un sifilitic de poet”. Ar fi fost preferabil ca demersul jurnaliștilor să provoace mult așteptata dezbatere publică, la care să participe toți istoricii literari și oamenii de cultură în stare să stabilească și să prezinte, inclusiv în revistele de specialitate și în manualele școlare, adevărul despre Eminescu. Pînă atunci însă, cărțile care au tratat și această ultimă perioadă din viața poetului rămîn – prin prisma dovezilor adunate – verigile tari ale istorisirii vieții lui Eminescu, o istorie care ar trebui rescrisă în totalitate. Și aceasta, pentru că „Românul Absolut”- așa cum poetul Mihai Eminescul era denumit de gînditorul Petre Țuțea – trebuie să aibă parte de Adevărul Absolut, tocmai pentru ca imaginea lui să nu mai fie deformată și pătată de generațiile viitoare. viitoare.Dî˛ n an a unor colegi din presa scrisă, adresată întregii bresle a jurnaliștilor români, pentru dezvăluirea oficială a ad Helvetica-R imii ani din viața lui Eminescu, să se facă auzită și să producă efectele scontate, în special în rîndul celo

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!