Lumea românească

Sub privirile civilizației europene

Vasile PRUTEANU

Gata! De patru zile sîntem europeni cu acte în regulă. Recunoscuți și acceptați de lumea ceva mai bună și mult mai civilizată. Un ciclu istoric s-a încheiat, altul a început. Ne îndepărtăm cu mare viteză de un «trecut» ce era, pînă mai ieri, «prezent», care ni s-a părut etern. Ducem cu noi în Europa tot ce avem mai bun în cultură, mai frumos în port, mai valoros în tradiții și mai înalt în spiritualitate. Cărăm, însă, și o armată de politicieni de doi bani, de extremiști, demagogi, gregari, mincinoși, palavragii și alte specimene întunecate. Cel mai rău este că tragem din greu o căruță cu proști, lungă și lată cît hăul, în care încap cu ghiotura curve tatuate golănește, parlamentari agramați, reporteri și comentatori inepți, posturi de televiziune cu programe cretinizante, înfățișîndu-ne o lume de idioți, decrepiți, lunateci, bețivi, alegători turmentați și alte rebuturi sociale.
Se găsesc și la alții, dar parcă nu atît de numeroși, iar lumea occidentală nu depinde de ei în măsura în care depindem noi. Nu putem evita trimiterea în Parlamentul European a unor stîngiști, naționaliști, încrîncenați sau oameni cu o cultură precară atîta timp cît ne dăm în vînt după Prigoană, Monica și Irinel Columbeanu, Gigi Becali sau MM Stoica, adică cei care fac audiențe fulminante la posturile noastre de televiziune. Așa se explică de ce le-am văzut incomparabil mai des pe micile ecrane, zbierînd și amenințînd, pe Bahmuțeanca și Zăvoranca, pe Mitică Dragomir și Lucian Bolcaș. Nu ne lipsesc nici formațiile de umor scremut și de prost gust („Vacanța Mare”, „Vouă”, „La bloc”) săturîndu-ne pînă-n gît de hoardele de proști pe care le interpretează, stîlcind și mutilînd voit biata limbă română. Nu mai întîlnim nici urmă de mari actori, ca Amza Pelea, Ștefan Iordache, Ion Caramitru, Dan Puric, nu ne mai lăsăm încîntați de sensibilitatea Maiei Morgenstern, Angelei Gheorghiu sau Tudor Gheorghe. Ne lăsăm, în schimb, sufocați de „regii” manelelor (Fane Salam, Adrian, Guță etc.), filmați tocmai în momentele în care învîrtiții din afaceri dubioase aruncă în guriști mormane de parai și euroi.
Paralel cu aceste nonvalori, nu sîntem scutiți nici de platitudinile văcăroilor, bourenilor, iorgovanilor, ale unor buruieni vadimiste în stare să ne asfixieze cu răgetele lor. Traversăm o evidentă criză morală, din care nu izbutim să ieșim. Desăvîrșirea spirituală, bunul gust și dorința de „a fi” sînt înlocuite de cultul lui „a avea” cu orice preț. în acest caz, România nu trebuie să înceteze de a se teme de ea însăși. Trebuie neapărat să-și supravegheze fiecare mișcare socială. Ca să evităm a figura într-o farsă istorică de o obscenitate fără precedent. Și să ne obișnuim a trăi înrtr-o lume normală, din care să alungăm mediocritatea, vag-cenușiul ce ne-a copleșit, marasmul vorbelor de prisos, dumpingul minciunilor fosforescente și vidul ce încă ne înconjoară. Sub privirile civilizației europene, sper să anihilăm formidabila explozie – cu efect aproape orbitor – a celor mai rele instincte umane imaginabile, manifestate constant din ’89 încoace. Poate ne vom abține să răsturnăm căruța de la Caracal tocmai în inima Europei…
ormală, din care să alungăm mediocritatea, vag-cenușiul ce ne-a copleșit, marasmul vorbelor de prisos, dumpingul minci

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!