Maghernițe de 250.000 de dolari pentru sinistrați

Autoritățile din județ s-au plîns, în urma inundațiilor de anul trecut, că n-au suficienți bani pentru a-i ajuta pe sinistrați. Una dintre cele mai grave probleme era reconstrucția caselor, care ar fi necesitat sume uriașe, bani pe care Guvernul s-a dovedit incapabil să-i asigure. O mînă salvatoare a venit, însă, de la firma Expanet Trading, finanțatorul Rafo Onești. Societatea a donat nu mai puțin de jumătate de milion de dolari, pentru reconstrucția locuințelor sinistraților. Singura condiție impusă a fost ca lucrările să fie încheiate pînă la sosirea iernii. Ei bine, nici astăzi lucrările nu au fost finalizate. Ba mai mult, este posibil ca unele dintre casele ridicate să trebuiască refăcute, fiindcă, la cum arată astăzi, nu pot fi locuite. Deși sîntem în mai 2006, abia după ce „Ziarul de Bacău” a început să verifice stadiul lucrărilor, autoritățile au ieșit din amorțeală și au mers pe teren.

Cele 500.000 de dolari donate de firma Expanet Trading au ajuns la Prefectura Bacău, într-un cont anume deschis. Din acești bani, Comitetul județean pentru situații de urgență a decis, pe 30 august 2005, care va fi destinația donației. Astfel, 235.000 de dolari au fost direcționate pentru construcția a cîte cinci locuințe în fiecare din localitățile Comănești, Agăș, Asău, Gura Văii și Urechești. în total, 25 de imobile, pentru fiecare alocîndu-se cîte 9.300 de dolari. Adică, la acea vreme, în jur de 300 de milioane de lei fiecare. Constructorii urmau să fie aleși prin selecție de oferte de Prefectură, iar beneficiarii, de către primarii din localitățile unde urmau să se construiască. Alte 65.000 de dolari au fost alocate primăriei muncipiului Bacău pentru repararea caselor deteriorate de inundații, 75.000 de dolari pentru sprijinirea angajaților Rafo care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și alte 125.000 de dolari pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată pentru sinistrați. Aceasta s-a întîmplat în realitate. Dorința finanțatorului, însă, a fost alta.

Bani împărțiți fără știrea Rafo

De exemplu, chestiunea care atrage cel mai mult atenția este faptul că mai marii județului au alocat, în baza unei hotărîri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, 65.000 de dolari pentru repararea unor case deteriorate de inundații din orașul Bacău. Pînă aici, n-ar părea nimic nefiresc. Doar că, după cum susține Marin Anton, managerul general al Rafo, autoritățile băcăuane nu au avut acceptul donatorului pentru direcționarea acestei sume către municipiul Bacău. „Nu am avut decît o singură pretenție: să știm cum s-au cheltuit banii și să vedem casele la inaugurare. Eu de șase luni aștept să se taie panglica. I-am cerut în scris conducerii Prefecturii un raport privind stadiul lucrărilor și modul de cheltuire a banilor. N-am primit nici un răspuns. Asta, în condițiile în care eu nu știu cîte case s-au făcut exact și ce s-a cumpărat din acei bani. Știu doar că, imediat după ce-am donat banii, în biroul meu de la Rafo au venit prefectul Gabriel Berca și primarul Romeo Stavarche, ca să-mi explice că, prin lege, doar Prefectura poate gestiona lucrările de reconstrucție și să mă întrebe dacă o parte din acești bani nu pot fi alocați municipiului Bacău. Le-am explicat că pe mine mă interesează să se facă locuințe în zonele afectate de inundații, unde apele au luat casele oamenilor cu totul, și nu în oraș, unde apa a intrat la subsoluri”, ne-a declarat Marin Anton. Cu alte cuvinte, managerul de la Rafo a refuzat elegant să dea bani pentru orașul Bacău. Că dorința lui n-a fost respectată o dovedește din plin hotărîrea Comitetului județean pentru situații de urgență, în care se spune negru pe alb că 65.000 de dolari au mers la municipiul Bacău. Romeo Stavarache, primarul orașului, ne-a declarat că în municipiu au fost construite de la zero 14 case, că acestea au costat mai mult decît cele 65.000 de dolari luate de la Rafo și a promis că, în cursul acestei zile, va explica detaliat ce s-a făcut cu acei bani. Un răspuns evaziv, care nu infirmă, însă, varianta că municipiul și-a tras o parte din bani, în ciuda refuzului inițial al donatorului.

Maghernițe ridicate dintr-o avere

Aceasta, însă, nu este singura problemă, și nici cea mai mare. Adevăratul dezastru e în județ, unde din banii dați de Rafo s-au ridicat niște maghernițe, unele de nelocuit. în comuna Gura Văii, de exemplu, constructorii au făcut lucrările nu numai cu vicii ascunse, ci cu defecte vizibile cu ochiul liber și de către un profan. Cei care ne-au arătat prima dată cam care a fost rezultatul muncii constructorilor au fost consilierii din Gura Văii. Aceștia ne-au dus să vizităm o locuință, de nici 30 de metri pătrați, în care proprietarul refuză să se mute, întrucît casa nu are nici centură, iar acoperișul a fost așezat aproape direct pe pereți. „Uitați-vă și dumneavoastră! Nu sînt nici trei centimetri de centură. Dacă omul ăsta trage ușa mai tare după el, îi cade acoperișul în cap”, ne-au arătat consilierii. Tot ei ne-a făcut atenți și asupra tavanelor construite din carton, care s-a ondulat deja. Ca să nu mai vorbim despre uși. La intrare, de exemplu, erau puse uși de interior, care s-au umflat de la ploaie și nu mai stau închise decît cu sîrmă.
Situația de la Gura Văii nu este singulară. Cam același lucru s-a găsit și în comuna Urechești, unde locuințele sinistraților au fost construite de aceeași firmă: Berzinți SRL. Dovada că reclamațiile nu sînt înflorite a venit chiar de la prefectul Gabriel Berca, care a decis ca lurările să fie refăcute acolo unde sînt probleme de calitate. „Sînt foarte nemulțumit de ce-am văzut la Gura Văii și Urechești. Este vorba despre firma Berzinți SRL, care a avut contract pentru zece case, cinci la Gura Văii și alte cinci la Urechești. Eu i-am chemat la Prefectură dimineață pe toți constructorii și le-am pus în vedere să refacă totul din temelii dacă este cazul, pentru că nu accept rabat de la calitate. Contractul cu ei a fost să predea casele „la roșu”, dar i-am convins să le și tencuiască și să pună linoleum pe jos. Au termen de finalizare a remedierilor 10 iunie și trebuie să recunosc faptul că-mi este rușine de cei de la Rafo pentru modul în care s-a lucrat, cel puțin în cele două comune pe care le-am vizitat eu”, ne-a spus Gabriel Berca.

Cei de la Rafo și-au pus mîinile în cap

Nu doar prefectul de Bacău este nemulțumit de modul în care s-a lucrat, ci și donatorul. Marin Anton susține că a izbutit, în toamna anului trecut, să tragă o fugă în cîteva comune în care s-au ridicat noile case. „Din cîte știu eu, termenul de execuție a lucrărilor era noiembrie 2005. Am vrut să facem inaugurarea și am aflat unde sînt casele. Cînd am ajuns acolo, mi-a venit acru de la stomac, pentru că erau niște nenorociri. în nici un caz nu se putea muta cineva acolo. Erau niște case și prost construite, și prost amplasate. Eu nu știu pe ce criterii au fost alocați banii, și nici cui i-au fost încredințate lucrările. Am vorbit atunci cu domnul prefect, care mi-a promis că defecțiunile vor fi remediate și că, în curînd, vom face inaugurarea oficială”, ne-a explicat managerul de la Rafo. Declarația lui Marin Anton demonstrează că autoritățile au știut de multă vreme despre problemele iscate. De atunci, însă, s-au scurs luni bune, iar cei în măsură n-au mișcat un deget.

Lucrări de miliarde, date prin selecție de oferte

Un alt lucru care atrage atenția este că, deși la mijloc a fost vorba de sume mari de bani, autoritățile au găsit de cuviință să le acorde firmelor doar în urma unei selecții de oferte. E drept, legal, cei care au luat aceste decizii au acoperire, însă rezultatul muncii constructorilor dovedește din plin că cei selectați n-au reprezentat cea mai bună alegere. „Am dat anunț în ziar pentru că sponsorul a vrut să fie cîți mai mulți constructori, să se facă totul cît mai repede. S-au prezentat patru firme și la toate le-am încredințat lucrări în comunele afectate de inundații. Singura care a avut zece case de făcut a fost firma Berzinți SRL, în comunele Gura Văii și Urechești, acolo unde sînt probleme”, ne-a declarat Dumitru Nadă, director în Prefectură, care are și calitatea de diriginte de șantier pentru aceste lucrări. De altfel, el, alături de fostul subprefect Constantin Avram, a fost indicat de prefect ca responsabil pentru situația existentă. „Cei responsabili să și răspundă. Vă rog să-i puneți întrebări despre situația aceasta domnului Nadă, pentru că el a fost diriginte de șantier, deci trebuie să știe despre ce este vorba. Eu nu vreau să scot castanele din foc pentru nimeni”, a insistat prefectul de Bacău.
L-am întrebat despre firme și modul în care au fost alese și pe Constantin Avram. Acesta susține că este treaba constructorului dacă n-a făcut lucrări de calitate. „S-a organizat selecție de oferte pentru că era imediat după inundații, și constructorii mari s-au băgat la infrastructură. S-au prezentat firme mici, dar acestea și-au asumat un contract, pe care trebuie să-l respecte. Nu are importanță că banii au fost puțini”, ne-a declarat și fostul subprefect.

Banii ba s-au dat, ba nu s-au dat

Un alt lucru care nu „se leagă” în această poveste este și acela că unii reprezentanți ai Prefecturii spun că li s-au dat deja toți banii constructorilor pentru casele pe care le-aveau de făcut, în timp ce alții susțin că de-abia de-acum se vor face plăți, dar numai dacă au fost făcute lucrări de calitate. De exemplu, subprefectul Gheorghe Hură ne-a declarat că „s-au lichidat banii și s-au făcut plățile integral pentru construcții”, în timp ce prefectul Berca a declarat, într-o primă fază, că „plățile nu se vor face decît la final, în baza unui proces verbal de recepție a lucrărilor. Nu vom da banii fără să vedem ce-au făcut acolo și dacă s-au respectat norme minime de calitate”. Primul om din județ a revenit ulterior, spunînd că, și în condițiile în care s-au dat toți banii, constructorii s-au obligat să refacă lucrările. în plus, atît prefectul, cît și Dumitru Nadă, au insistat pe ideea că fiecare demers financiar făcut de Prefectură a avut acceptul directorului comercial de la Rafo. (Mirela ROMANEȚ, Claudiu TĂNĂSESCU)au pus mîinile în cap

Nu doar prefectul de Bacău este nemulțumit

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!