Volumele de carte rară nu stîrnesc interesul băcăuanilor. Valori ale culturii românești, precum „Cazania” mitropolitului Varlaam, din anul 1643, sau cărți ale patrimoniului universal precum „Iliada” lui Homer, tipărită în 1540, sînt răsfoite atît de rar, încît se așează praful pe ele. Doar doi – trei oameni sînt prezenți, în medie, la sala de lectură a Fondului Documentar și de Patrimoniu al Bibliotecii Județene „C. Sturdza” din Bacău, în condițiile în care în oraș sînt două universități și numeroase instituții de cultură.
Fondul a fost deschis publicului în 1999 și pune la dispoziția celor interesați nu mai puțin 25.000 volume, constituite în cîteva colecții de mare valoare. „Colecția de carte veche românească din perioada anilor 1500 – 1830 cuprinde 75 volume, colecția de carte veche străină dintre 1500 – 1800 cuprinde 69 volume, carte religioasă, ediții bibliofile, cu 92 volume și șase volume de manuscrise”, ne-a explicat directorul Silvia Tomescu.
Alături de „Cazania” lui Varlaam, între cărțile vechi se află și „Evanghelia învățătoare”, tipărită în 1642 la Govora, „Noul Testament de la Bălgrad”, din 1648, sau „Îndreptarea legii”, scoasă la Tîrgoviște, în 1652.
„Cele mai multe cărți vechi au fost achiziționate de la anticariatul existent înainte de 1990 în Bacău, lîngă Parcul Trandafirilor. Aveam o legătură foarte bună și ne permiteam să cumpărăm cărți. Prețul unor dintre ele ajungea și pînă la 600 de lei”, ne-a declarat bibliotecarul Ileana Păduraru.
Nu doar volumele românești vechi constituie o delectare pentru iubitorul de carte, ci și cele străine, care nu lipsesc din rafturi. Pe lîngă „Iliada” lui Homer, tipărită în 1540, mai pot fi citite un volum de Seneca, scris în latină la Lyon la jumătatea veacului al XVII-lea. Tot în latină sînt și volumele lui M. Antonii Mureti „Discursuri, epistole și imne sacre” sau „Arta oratorică” a lui Hermogene, apărută la Geneva în 1614. Nu sînt de lepădat nici „Filosofia istoriei”, a lui Bazin Andre, tipărită la Geneva în 1765, „Enciclopedie moderne ou dictionnaire abrege des sciences, des lettres et des arts”, în 27 de volume, sau „Enciclopedia României”, în trei volume, publicată de dr. C. Diaconovici, la Sibiu.
Interesante sînt și cărțile tipărite înainte de 1940, care prezintă istoria și geografia județului Bacău: „Județul Bacău – studiu agricol și economic” de S.P. Radianu, apărut la București în 1889, „Dicționar geografic al județului Bacău” de Ortensia Racoviță, apărut în 1895, sau „Memoriu asupra construirii Palatului Administrativ din Bacău”, din 1890. Atenție merită și manuscrisele lui George Bacovia: „Romanț provincial”, din 1941, „Stanțe și versete”, din 1946, și „Impresii de roman”, din 1947.
Lista volumelor de valoare existente în fondul de patrimoniu al Bibliotecii Județene din Bacău este mult mai mare și cuprinde, pe lîngă autori uitați, dicționare și enciclopedii de anvergură, tipărite în secolele XIX și XX.
Curiozitatea și cercetarea documentelor vechi s-au stins. „Există aceeași categorie de utilizatori, care frecventează secția Bibliotecii Județene. Este vorba despre o mînă de profesori consacrați, care zăbovesc ore în șir asupra cărților vechi. Din păcate, acest lucru arată că interesul pentru cercetarea documentelor de patrimoniu în rîndul tinerilor doctoranzi sau specialiști din Bacău este foarte redus”, a mai spus Silvia Tomescu. (Constantin GHERASIM)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.