Mărțișorul, de la tradiționalul fir de mătase la obiecte de lux

Săptămîna aceasta vom trece, calendaristic, la un nou anotimp, marcat de ziua de 1 martie. Această zi are însă și diverse aspecte simbolice și folclorice. Amintim aici de Mărțișor, sărbătoare specific românească, care aduce începutul primăverii. în această zi se oferă, simbolic, în semn de recunoștiință, mărțisoare celor din jurul nostru, considerate aducătoare de noroc. Ele sînt formate în mod tradițional dintr-o fundiță roșu cu alb, la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoave, coșarul, inima.
Această sărbătoare are puternice legături ancestrale, întrucît descoperirile arheologice indică celebrarea primăverii încă de acum 8.000 de ani. Dacii confecționau simbolurile primăverii încă din timpul iernii și le purtau doar după 1 Martie. Mărțișoarele erau atunci pietricele albe și roșii înșirate pe o ață. Alte surse arătau că mărțișoarele constau în monede, atîrnate de fire subțiri de lînă, negru cu alb. Tipul de monedă și metalul component (aur, argint sau bronz) indică statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pînă cînd copacii începeau să înflorească și apoi erau agățate de crengile lor. Pe vremea romanilor, mărțișorul era legat de sărbătoarea începutului de an, care la acea vreme era marcat de ziua de 1 Martie. Cu această ocazie exista obiceiul de a se dărui un cadou: un fir roșu împletit cu unul alb. în acest caz, roșul simboliza dragostea și fertilitatea, iar albul puritatea. La început, de firul împletit era legată o floricică. Simbolul împletirii roșu-alb se întîlnește și în tradițiile orientale, roșul simbolizînd principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva.
Cu toate aceste similitudini sesizate în folclorul altor țări, Mărțișorul este, însă, un simbol specific românilor, devenit tot mai bogat în semnificații, în ciuda faptului că etnografii de la începutul secolului nu îi prea dădeau șanse de supraviețuire.
Acum, Mărțișorul a devenit, ca majoritatea sărbătorilor tradiționale, un motiv în plus pentru bucuria comercianților. Nu numai că în zilele noastre nu se mai împletesc fundițe dim mătase, dar, în plus, aceastea au fost înlocuite de mărțișoare groțești, confecționate de „artizanii tarabelor”. Fiecare 1 Martie ne readuce aminte că din dorița noastră de a moderniza sărbătorile cu specific tradițional, reușim să le dăm o tentă strict comercială. Acum, de 1 Martie, putem oferi cadou orice. De la bomboane pînă la mașini de lux, în funcție de buget. Condința este că de aceste cadouri trebuie atînat, simbolic și timid, un fir de ață roșu cu alb.
Săptămîna aceasta vom fi asaltați de „marii creatori” de mărțișoare, care aduc tradiția la colț de stradă, dar poate totuși din teama de a nu deveni banali, nu vom cumpăra astfel de simboluri ale primăverii. Că doar cine ar vrea ca primăvara să fie simbolizată de niște pene inestetice?? (Silvia URSU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!