Mihai Ciuntea, actualul antrenor coordonator al secției de tenis de cîmp de la SCM Bacău, s-a născut pe 1 august 1957, la Piatra Neamț. Prima opțiune a lui Ciuntea a fost către fotbal, sport pe care l-a practicat pînă la vîrsta de 15 ani. De tenis s-a apucat la 14 ani, în 1971, pe vremea cînd Ilie Năstase cîștiga turneul campionilor de la Paris și devenea primul numărul 1 în clasamentul ATP, cel al jucătorilor profesioniști de tenis din lume și în care nu a mai urcat nici un român pe cea mai înaltă poziție. În 1974 și 1975 a cîștigat Cupa „Scînteia tineretului”, concurs național, după care a urmat o perioadă la fel de prolifică, 1976 – 1978, la Dinamo Brașov, unde la avut ca antrenor pe Ioan Racoviță, tehnicianul care l-a promovat în echipa de seniori a clubului. A intrat în posesia medaliei de argint, la „naționale”, cu echipa de la Brașov, formată din patru jucători, apoi a fost transferat la Jiul Petroșani. În 1979, cu Ciuntea în echipă, Jiul s-a clasat pe locul al treilea în țară. În perioada 1980-1983 a evoluat la echipa de seniori de la Constructorul Hunedoara, proaspăt promovată în Divizia A. Și-a încheiat cariera de jucător la 27 de ani, cînd figura pe locul al 18-lea în țară. De atunci, adică din august 1983, a venit ca antrenor la Sport Club Bacău la o secție, de tenis, care avea să fie trecută oficial în acte în 1984, cînd a și început construcția bazei sportive băcăuane rezervată practicanților sportului alb, cum era numit atunci. Aceasta este, pe scurt, cartea de vizită a lui Mihai Ciuntea, cel care nu vrea să iasă în evidență ca persoană publică din moment ce consideră că munca sa de pînă acum nu merită băgată în seamă prea mult.
Autograf de la Țiriac, de pe vremea cînd președintele COR era jucător de top
Ilie Năstase și Ion Țiriac sînt considerați, de multă lume, cei mai buni jucători de tenis de cîmp pe care i-a avut, vreodată, România, deși au mai apărut tenismen de valoare, tot în România, și după epoca „Năstase – Țiriac”. Atît Țiriac, cît și Ciuntea, au avut și au legături cu Brașovul, primul ca obîrșie, al doilea ca legitimat la un club brașovean timp de trei ani. În 1974, pe vremea cînd Ciuntea era jucător activ, a avut loc un turneu la Piatra Neamț. La turneu, dar în afară de concurs, au participat la un joc demonstrativ Ion Țiriac și Viorel Marcu. Înainte de meciul demonstrativ, cele două personaje menționate au ținut și cîte un mini curs de tenis cu copiii, la care accentul s-a pus pe corectarea lovirii mingii. După meciul pe care l-a jucat, Ciuntea, care avea atunci 17 ani, a avut surpriza de a fi abordat, în vestiar, de Țiriac. „Jucasem, printre altele, și două game-uri cu Viorel Marcu, după care m-am dus în vestiar să mă schimb. Țiriac a venit la mine și m-a încurajat, spunîndu-mi să mă țin de treabă pentru că mă considera jucător talentat. Nu eram chiar așa, dar i-a plăcut ceva din felul în care jucam. Aveam la mine o poză de-a lui dintr-un meci din Cupa Davis și m-am ales cu un autograf fără să-l fi pretins, deși mi-l doream”, își amintește Ciuntea.
Antrenor la Sport Club cu elevi pe măsură
Din 1984, Ciuntea este antrenor de tenis la Sport Club, numele de atunci al asociației sportive băcăuane. Prin mîna sa au trecut sute de sportivi. Parte mare dintre aceștia au urcat bine în tenis. Dovadă stau atît medaliile cucerite la campionatele naționale cît și rezultatele acestora în afara granițelor țării. Primele satisfacții au început să apară în 1985, cînd Relu Damian cucerea prima sa medalie la campionatul național. Pe același drum, al performanței, au călcat, ulterior, Victor Tudosie, Mihaela Vulpe, Monica Pecheanu, Adina Gemene, Eduard Gemene, Bogdan Rusu, Ramona Husaru, Codrina Constantinescu, Dragoș Macoveiciuc, Elora Dabija (n.r., prima care a luat titlul național la categoria 8-10 ani după Mihaela Vulpe), Ștefan Lupu, Lucian Ciuntea, Gabriel Ciuntea, Bogdan Bortă, Ramona Brehoi, Raluca Antoneac, Gabriela Stepa, parte dintre sportivii mai sus enumerați avînd, în carieră, și alți antrenori.
20 de ani de tenis la SCM Bacău
În 2004 se împlinesc 20 de ani de la înființarea secției de tenis de cîmp de la SCM Bacău. Mihai Ciuntea este de părere că evenimentul trebuie luat bine în considerare: „De comun acord cu directorul Arădăvoaicei, dorim să invităm, la sfîrștitul sezonului în aer liber, pe toți cei care au contribuit la prestigiul tenisului de la clubul nostru, incluzînd aici sportivi, antrenori, părinți și sponsori. Vrem să le oferim fiecăruia cîte o mică atenție, în limita posibilităților noastre, care să le aducă aminte că nu i-am uitat. Sport Club a reușit să aducă, în Bacău, performanță în tenis. Vrem să marcăm printr-un gest, pe care îl consider normal, un bilanț sportiv rezonabil, alcătuit pe baza rezultatelor din 1984 și pînă acum. Oricum, fără ajutorul colaboratorilor mei de la club, precum Eusebiu Dancău, Eugen Lupeș, Radu Orzață, Victor Vulpe și, nu în ultimul rînd, Cicerone Ciuhureanu (n.r. preparator fizic și fost antrenor de baschet)” nu am fi putut ajunge aici. Le mulțmesc tuturor, ca și sponsorilor. La acest din urmă capitol țin să menționez că am avut și vrem să avem în continuare alături Primăria, Direcția pentru Sport, Pambac, Durimpuls, SCUT, BCR, Bonito, BCIT, Simba Invest, Eurobank, Dedeman, Metalbac, Doell, Mileni, Miliv, Unitape Prod și mulți alții, a afirmat Ciuntea.
Vicecampion național cu Dinamo Brașov
Mihai Ciuntea are doi băieți, Lucian și Gabriel, ambii practicanți ai tenisului și cu un curicullum vitae bogat în rezultate. „Nevasta (n.r. Elena) are cel mai mare merit în ce-i privește pe băieții mei. Eu m-am ocupat doar de antrenamentele lor, cît am putut. Ambilor le-a plăcut și le place acest sport. Cel mare s-a implicat foarte serios în domeniu, de pe la 13 ani. Cel mic a intrat în joc încă de la 6 ani”, spune Ciuntea. Clar, cei doi băieți calcă pe urmele tatălui. Cea mai plăcută amintire a acestuia, în ce privește sportul, se leagă de cucerirea medaliei de argint, pe echipe, cu Dinamo Brașov, cucerită în 1977. Atunci, Ciuntea a jucat două meciuri, unul în care l-a învins pe Eduard Pană, jucător foarte bine cotat la acea vreme. În celălalt a fost învins de Florin Segărceanu (n.r., atunci clasat al 88-lea în ierarhia ATP), actualul antrenor al echipei de cupă Davis a României .
2000, 2001 și 2002, ani de referință
„Cel mai slab an pe care l-am avut de cînd sînt la SCM a fost 2000, cînd am avut opt sportivi calificați la turneele finale ale campionatului național și nu am scos pentru tenisul băcăuan nici o medalie”, recunoaște Ciuntea. Revanșa a venit în sezonul următor, cînd „Bacăul” a luptat de la egal la egal cu Bucureștiul și a reușit să urce des pe podium. 2001 a fost un an de excepție pentru practicanții tenisului de la SCM. Mărturie stau medaliile și cupele care stau în vitrina unor sportivi precum Elora Dabija, Delia Sescioreanu, Ramona Husaru, Lucian Ciuntea, Ștefan Lupu. În plus, Husaru și Sescioreanu, cotate bine în clasamentul WTA (Women Tennis Association), au luat medalii și la campionatele europene, prima la categoria 18 ani iar cealaltă la 16 ani.
A venit și 2002, an în care Raluca Antoneac a cucerit medalia de bronz la Campionatul Național al sportivilor de la categoria 14 ani, concurs desfășurat în București. Singurii doi sportivi de la Sport Club Municipal Bacău rămași în cursa pentru medalii de aur la Campionatul Național de tenis de la categoria „16 ani”, Delia Sescioreanu și Bogdan Bortă, au reușit să atingă obiectivul doar în probele de dublu. În echipă cu bucureșteanca Mădălina Gojnea, Delia a devenit campioană națională după finala cîștigată cu 6-3, 7-6. Tot pe prima treaptă a podiumului s-a clasat și Bogdan Bortă, alături de Victor Anagnastopol, 3-6, 7-5, 6-2 în defavoarea perechii Andrei Călina / Emanuel Brighiui.
Finală băcăuană la „naționalele” de tenis
Turneul final al Campionatului Național de tenis de cîmp din iunie 2002, de la categoria 18 ani, a fost unul în care s-au calificat și jucătoarele băcăuane Delia Sescioreanu și Ramona Husaru, ambele afate atunci în cursa pentru „aur” atît la simplu cît și la dublu. Cuplul Delia Sescioreanu / Diana Balaci (București) a jucat finala cu perechea Ramona Husaru / Simona Matei (București). Delia a urrcat pe prima treaptă a podiumului iar Ramona pe cea de a doua. Rezumîndu-ne la statistică, Delia Sescioreanu a obținut la finalele de CN de 18 ani, două clasări pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. În concursul individual nu a avut nici o rivală pe măsură în afară de Ramona.
Occidentul a pus ochii și pe sportivii de la SCM
Elora Dabija a ajuns, în ianuarie 2002, în semifinalele unui puternic turneu internațional din Franța, atrăgînd astfel atenția asupra sa. În același an, Dabija s-a întors în țară cu o medalie de argint de la turneul internațional de la Brescia (Italia), cucerită la categoria 12 ani alături de Sorana Cîrstea, la o competiție care se poate numi campionat european de vreme ce acolo s-a adunat toată crema continentală la nivelul de vîrstă amintit, din Anglia, Italia, Spania, Portugalia, Polonia, Franța, Germania, Lituania, Rusia etc. Urmare a evoluției sale, Elora a fost curtată de un club profesionist privat din Brescia, dar transferul nu a mai avut loc din cauza condițiilor impuse de clubul din nordul Italiei.
Ramona Husaru a primit oferte de la patru universități din Statele Unite
Vicecampioană națională la „dublu”, în 2002, și semifinalistă la Campionatul European în același an, a primit oferte de continuare a studiilor și a tenisului pe tărîm american, de la patru universități din SUA. Printre cei care s-au ocupat, de-a lungul timpului, de pregătirea sa ca sportivă s-au numărat Radu Orzață, Eugen Lupeș, Relu Damian, Dan Lepădatu și, pentru o mai scurtă perioadă, Constantin Cozmescu, cu prilejul turneelor „challenger” din țară. Rol foarte mare în cariera sportivei l-au avut, cel puțin la pregătirea fizică, antrenorii de atletism Maria Hagimă și Eugen Pereteatcu, preparatorul fizic Simion Blaga și antrenorul de fotbal Mihai Petrovici.
În palmaresul său figurează, începînd de la vîrsta de opt ani, victorii în turnee interne, cele care au pregătit succesele ulterioare: semifinalistă la simplu și la dublu la „naționale”, apoi campioană națională la dublu și vicecampioană la simplu, iar în 2002 campioană la perechi, cu bucureșteanca Simona Matei, și semifinalistă în proba individuală.
2003 a fost și el an bun
O medalie de argint la campionatele naționale (Elora Dabija) și o salbă de medalii cucerite în turnee internaționale au intrat în contul tenismenilor băcăuani, în 2003. Anul trecut nu a fost chiar mai rău decît cel care l-a precedat, pentru practicanții tenisului din Bacău. Au ieșit în evidență cîteva nume, precum Georgiana Pătrașc, Elora Dabija, Beatrice Păduraru, Leonard Mărcuț, Delia Sescioreanu, Bogdan Bortă, Gabriel Ciuntea, Ramona Husaru sau Lucian Ciuntea. În clasamentele internaționale cea mai mare cotă o are Delia Sescioreanu, nr. 254 WTA. Mulți dintre performerii de mai sus datorează rezultatele altor antrenori, menționați mai sus, decît lui Mihai Ciuntea, coordonatorul secției de tenis de la SCM. Cu sportivitate, Ciuntea recunoaște meritele colegilor săi, care l-au ajutat ca în 2003 secția de care se ocupă să obțină 5 medalii la campionatele naționale: „Îmi pare foarte rău că Bogdan Bortă a ratat titlul național la «18 ani». L-a pierdut la setaveraj. Îmi dau seama că regretul său este și mai mare decît al meu pentru că a muncit enorm. Ar fi fost o premieră pentru SCM Bacău la această categorie de vîrstă. Medalia de argint luată la dublu nu are cum să-l consoleze. Am însă încredere că va depăși acest moment și că va deveni campion național. Deși nu m-am ocupat de pregătirea sa, Elora Dabija ne-a adus un „argint” la simplu și un „bronz” la „dublu”. Cît despre iminenta sa plecare de la club, nu vreau să comentez. Cei mai în măsură sînt părinții săi și directorul clubului. Revenind la performanțele din 2003, mă bucur că fiul meu cel mic, Gabriel, a luat medalie de bronz la dublu. Lucian, băiatul cel mare, a fost foarte aproape de o performanță identică, dar s-a clasat abia al 5-lea”
Consacrații versus generația nouă
În fiecare sport, trecerea de la o generație de valoare la alta, următoare, nu este obligatorie. Apar adesea pauze de performanță, din diferite motive. Ciuntea punctează, așa cum o făcea pe vremea cînd era jucător: „Spre deosebire de sporturile de echipă, la tenis joacă toată lumea. Nu există rezerve. Sînt destul de mulțumit de rezultatele obținute anul trecut și îmi propun ca în 2004 să sprijinim cît mai mult vîrfurile. În plus, mă preocupă și crearea unei noi generații de valoare, prin selecție și prin aducerea la un nivel competițional cît mai bun a sportivilor de la categoriile mici. Contăm pe consacrați, cei de la categoriile de peste 14 ani, dar ne punem mare nădejde în copiii din grupa nouă, precum Georgiana Pătrașc, Beatrice Păduraru, Sebastian Erimicioiu, Raluca Pavel, Mădălina Scîrlat, Marian Mocanu, Dragoș Ignat, Bristena Ștefănescu, Carina Dinu, Matei Avram”.
Periplu la Palma de Mallorca la invitația unei foste eleve
Spre sîfrșitul anului trecut, Mihai Ciuntea a avut plăcuta surpriză de a primi o invitație din partea unei foste eleve, Monica Pecheană (n.r., multiplă campioană națională), de a petrece o lună și jumătate în Spania. Ocazia nu a fost ratată și luna octombrie l-a prins pe Ciuntea la Palma de Mallorca, în mijlocul arhipelagului Baleare, pe Insula Soarelui. Gazda, Monica Pecheană, este plecată din 1994 din țară, an în care era numărul 508 WTA. Prin gestul ei, Monica, ale cărei două fiice Nadia și Giulia sînt legitimate și la SCM Bacău, a ținut să-și manifeste recunoștința față de cel care, la un moment dat, a ajutat-o în carieră. În Baleare, Ciuntea a profitat de oportunitatea oferită și a studiat îndeaproape fenomenul tenisistic spaniol. „Am ajuns acolo pe finalul sezonului turistic și mi-a prins bine, că nu era înghesuială mare. Am avut ocazia să văd foarte multe baze sportive și am rămas impresionat. În Spania, tenisul are mare trecere. Este un sport foarte dezvoltat, accesibil tuturor categoriilor sociale și în condiții foarte bune. Rezultatele investițiilor în acest domeniu se văd prin performanțele tenismenilor spanioli. Am urmărit și presa și am observat că tenisului i se acordă a treia importanță, după fotbal sau baschet. În plus, complexele sportive sînt dotate cu de toate, terenuri gîrlă, piscină, sală de fittness etc. În ce privește sistemul practicat în tenis, unul gen școală unitară, sportivii sînt distribuiți pe grupe, alcătuite pe criterii valorice. Se lucrează doar pe teme, fiecare antrenor fiind specializat pe un anumit procedeu fără a se pune accent pe lucrul cu un singur elev. Marele lor avantaj, pe de altă parte, este că au și foarte multe turnee de 10 mii de dolari. Am vrea să avem și noi condițiile de acolo!”. (Marius AMBROZIE)
Lasă un răspuns