Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) pregătește o surpriză municipiului Bacău, dar și altor localități din țară, al căror rang urmează să fie modificat. Astfel, Bacăul va intra în categoria a III-a, dacă proiectul de lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), aflat în dezbatere publică, se aprobă în varianta propusă. În acest moment, municipiul Bacău are rangul I.
Noutatea a fost semnalată pe blogul Deferlări, de Lucian Șerban, profesor de geografie la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău. Obiectivul legii este “de a reglementa statutul localităților din România și de a le clasifica astfel încât să poată furniza un cadru pentru politici investiționale cu impact pozitiv asupra dezvoltării teritoriului național și îmbunătățirea calității vieții pentru toate comunitățile locale”.
Forma supusă consultării propune clasificarea unităților administrativ teritoriale (UAT) urbane în 7 categorii, iar a celor rurale – în 2 categorii, faţă de legea aflată încă în vigoare (Legea nr. 351/2001), care ierarhiza toate localităţile în 5 categorii, notează profesorul Șerban.
MDRAP a urmărit „o reclasificare a localităților care să reflecte mai bine situația reală la nivelul teritoriului național. În România există 3.181 unități administrativ–teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune), care cuprind 13750 de localități astfel: 320 de localități urbane reședință de oraș / municipiu, 2.861 de sate reședință de comună, 473 de localități componente ale orașelor / municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe / municipii și 9.626 de sate componente ale comunelor. Revizuirea sistemului actual de stabilire a statutului urban / rural este necesară întrucât acesta a permis, în lipsa unui mecanism de monitorizare, trecerea în categoria urbană a unor comune fără potențial de urbanizare și fragmentarea administrativă a altor comune. În momentul de față, foarte puține municipii și orașe îndeplinesc indicatorii minimali cantitativi și calitativi de definire a localităților, astfel încât este nevoie de o nouă viziune asupra rețelei de localități pentru ca acestea să poată fi sprijinite în procesul de dezvoltare în mod adaptat în funcție de rolul lor teritorial dar și de nevoile lor specifice”.
Conform noului proiect de lege, municipiul Bacău este coborât în ierarhia urbană naţională de la rangul I (municipiu de importanță națională, cu influență potențială la nivel european) la categoria a III-a, pol regional secundar, municipiu de importanţă regională, alături de alte 17 oraşe.
Oneştiul s-ar încadra în categoria a V-a (pol judeţean secundar, cu rol de echilibru la nivel judeţean), Comăneştiul şi Moineştiul sunt propuse la categoria a VI-a (centre urbane cu rol zonal, cu rol de servire teritorială şa nivel subjudeţean). În ultima categorie, cea mai eterogenă (centre urbane cu funcţii specializate), sunt trimise celelalte oraşe ale judeţului (Buhuşi, Slănic-Moldova, Dărmăneşti şi Târgu Ocna).
„Era evident că Legea 351/2011 nu mai reflecta realităţile actuale din sistemul urrban românesc. Din acest punct de vedere iniţiativa ministerului este lăudabilă. Din păcate ea păstrează însă acelaşi caracter discreţionar, în care diferitele tipologii par a fi făcute aleatoriu şi fără nicio bază concretă, cu excepţia poate a unor interese strict politice. Nu mă amăgesc cu ideea că fundamentarea acestui proiect de lege a luat în calcul (măcar ca intenţie) studii şi proiecte academice de mare valoare. Gândirea interdisciplinară nu ne este cunoscută la nivel de instituţie publică. Dar măcar se puteau lectura în prealabil documente oficiale care făceau o analiză mai serioasă a reţelei urbane (gen Strategia de dezvoltare teritorială a României – Studiul 15: Reţeaua de localităţi după rang şi importanţă, 2014). Nu mai avem timp pentru experimente şi jocuri teritoriale, aşa cum s-a făcut până acum. Nu putem băga în aceeaşi oală – la nivel funcţional – covrigii de Buzău cu nişte componente aeronautice. Doar dacă vrem să jucăm Marocco, însă cu efecte dezastruoase asupra relaţiilor şi aşa fragile dintre satul şi oraşul românesc”, afirmă profesorul Lucian Șerban.
Proiectul de Lege privind aprobarea PATN, secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, se află în consultare publică până pe 8 decembrie.
Un moment bun de „comasare” a unor sate sau zone „urbane”. Evident cu o reducere a aparatului administrativ oricum dovedit inutil. Avem în județ Primării care administrează nimicul neavând pe raza lor utilități, drumuri sau clădiri relevante. De ce menținem o structură consumatoare de resurse în zone complet lipsite de viață: Stănișești, Filipeni, Motoșeni, Lipova, etc.? Moinești și Comănești, Târgu Ocna și Dărmănești, Buhuși și Bacău, pot avea lejer o singură Primărie. Va irosi la fel ocaziile de urbanizare.
Acum nu cred ca Bacaul poate avea pretentii de pol regional principal cu potential transnational si sincer sa fiu domnule profesor nu vad legatura dintre covrigii de Buzau si suruburile aeronautice de Bacau
La cum arata soselele dupa „modenizari” ar trebui trecut la rangul de comuna in Congo.
Cu proiecte alandala ,gramada,haotice,incepute cu firme cu 4 sau 5 angajati si utilaje avand perioada de exploatare expirata, nu se face performanta . Nu e posibil sa faci inlocuirea conductelor de transport agent termic iarna ! Innebunim cand vedem iar ca se inlocuiesc bordurile!
La sate ,dezastru,lucrarile de investii nu au nici o logica cand exista,iar cand nu exista, ne laudam la straini cu traditiile noastre si cu autencitatea traiului nostru. Nu e necesar sa ai vointa ,trebuie sa ai si putinta !
CU ASA PRIMAR CE MAI VRETI ???
De la actualul nimic. A luat el tot ce avea nevoie. Grav este că nici un candidat nu-și poate trece vreo inițiativă civică particulară, de amploare și reală, în palmares. E doar o nouă alergătură a interesului de grup. Când Parisul (lăudat și vizitat de candidați) ajunsese o latrină imensă, cetățenii cu stare s-au aliat și au refăcut trotuare, canalizări, iluminat, toalete, igienizare pe cheltuiala lor. Iubeau orașul. Văd afacerile candidaților, văd foamea lor pentru bani, văd casele în care locuiesc, când o să văd orașul?
M-am uitat pe lege, mai precis am citit anexa cu noile categorii. Nu pare a fi nici o discriminare. In categoria 1 intra doar Bucurestiul iar in categoria 2 sint cinci orase mari: Iasi, Constanta, Craiova, Cluj si Timisoara – capitalele provinciilor istorice. Nu avea ce sa caute Bacaul intre ele. In aceeasi categorie (3) cu Bacaul sint, de pilda, Sibiul si Brasovul. Ambele sint mai dezvoltate – servicii, industrie – decit Bacaul. Ceea ce conteaza insa in ierarhie e potentialul de dezvoltare.
Vede cineva Bacaul ca un oras important in Romania acum? Poate acum 15 ani,dar in acest moment acest oras a ramas grav in urma.A avut un aieroport cu 500.000 pasageri si in loc sa creasca numarul ,acum sant 250.000 si asta doar din cauza ca cei care au fost la conducerea comunitatii au fost total lipsiti de viziune,ca sa nu spun si altceva.O cladire frumoasa cu restaurante si cafenel,se putea amortiza doar din consumul de cafea si ceai.In acest moment cu greu poate incape un avion in sala de imbarcare.Deseori ma simt umilit cand aud declaratiile de mirare a strainilor ,,santem in UE aici” ,jenant si rusine celor care au avut in subordine acest obiectiv.Centura Bacaului este alt obiectiv ratat,desi cand a pierdut Sechelariu primaria,proiectul a fost predat si contractul de finantare de la Banca Mondiala.dar sa pierdut tot.Aceste doua obiective plus distrugerea Petrochimiei din judet fac ca astazi Bacaul sa nu mai insemne mare lucru in economia Romaniei.Trebuie ,,felicitati ” realizatorii acestei retrogradari rusinoase.
Ce facem la nivel individual să schimbăm atât situația cât și liderii? Continuăm să ne bucurăm la pomana electorală?