Niciodată nu-i prea tîrziu

Poveste de dragoste la Căminul de bătrîni din Răchitoasa
• ea nu s-a înțeles cu soțul, iar omul cu care a trăit după divorț a trecut în lumea celor drepți n el a divorțat după ce soția i-a risipit averea și a abandonat copiii, pentru a intra la mănăstire, iar acum patru ani a rămas invalid în urma unui accident de circulație

Unitățile în care statul acordă asistență pensionarilor săraci, suferinzi, rămași singuri pe lume sau uitați de copii sînt uneori nu doar simple adăposturi, ci și locuri pentru care destinul a rezervat mari surprize. în situația lui Ștefan Bucur, de 51 de ani, și a Rodicăi Tudor, de 60, căminul de bătrîni din Răchitoasa a constituit o răscruce a existenței, promisiunea unui nou început, descoperirea dragostei adevărate, deși abia către amurgul vieții.
Anul trecut, centrul aparținînd Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău s-a mutat într-un sediu nou, la standarde europene, construit, cu finanțare străină, nu departe de mănăstirea în incinta căreia funcționase vreme de peste 130 de ani. în camerele de două locuri s-au stabilit, în general, asistați de același sex, dar și cîteva cupluri, dintre care l-am ales pe cel în spatele căruia se ascunde cea mai neobișnuită poveste.
Rodica s-a născut în județul Botoșani, dar a copilărit și s-a căsătorit în București. Nu s-a înțeles cu primul soț și, la un moment dat, s-a ajuns la divorț. „Pe al doilea soț l-am cunoscut aici, în Răchitoasa. Cînd s-a prăpădit, m-am hotărît să merg la cămin. Era în 2001”, a povestit ea.
Ștefan s-a născut în comuna Dealu Morii. La 14 ani a plecat în lume să-și caute norocul. S-a întors în Bacău după aproape două decenii, școlit și căsătorit. „Soția a născut nu mai puțin de opt copii, unul însă era handicapat și a murit. Ea se ocupa de ei, eu mulți ani am muncit în străinătate, în Rusia, Serbia, Ucraina și Irak”, și-a amintit bărbatul. în 1996, viața sa a luat o întorsătură. „Pe cînd eram plecat peste hotare, soția a abandonat copiii, a vîndut obiectele prețioase pe care le adusesem de pe unde lucram și s-a dus la mănăstire. înspăimîntat de gestul ei, am încercat să aflu de ce mi-a risipit agoniseala și și-a părăsit familia, și să o aduc înapoi. Mi-a explicat că n-a mai putut să se îngrijească singură de ei. A plecat apoi iar, a promis că revine, dar dusă a fost. Copiii au suferit, dar au învățat să se descurce fără ea”, a continuat bărbatul. în 1999, cei doi au divorțat. Acum trei ani, Ștefan a căzut victimă unui accident de circulație, care l-a lăsat invalid și l-a silit să iasă mai devreme la pensie. „O vreme am mai stat pe la copii. Am hotărît apoi să merg la cămin, am preferat varianta asta, decît să-i mai necăjesc. M-am instalat aici în august 2006”, a mai spus el.
Cu Rodica, totul a decurs lin. „Am remarcat-o imediat, era cuminte și retrasă. Ne-am apropiat unul de celălalt frumos și firesc. Cînd am fost anunțați că ne vom muta în casă nouă și trebuie să ne alegem colegi de cameră, am cerut-o pe ea”, a încheiat Ștefan zîmbind și strîngînd cu afecțiune mîna femeii lîngă care spune că a găsit, în sfîrșit, liniștea. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!