„Noi dorim să le clasăm pentru a le proteja. Dacă este monument de patrimoniu, proprietarul nu-l poate distruge”

Administrator

– Maria Moldoveanu, specialist Direcția de Cultură.

foto, cod „patr”: Catedrala „Sf. Nicolae”, propusă pentru lista monumentelor de patrimoniu din județ

foto, cod „patr1”: Clădirea Primăriei Tg. Ocna ar putea fi declarată monument de patrimoniu de importanță națională și internațională

Bacăul se îmbogățește în monumente de cultură

• 16 noi clădiri din județul Bacău ar putea fi declarate monumente de patrimoniu de clasă A sau B n n Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău a vizat pentru această nouă etapă de clasare biserici, clădiri cu un stil arhitectural deosebit sau instituții care au contribuit, prin activitățile găzduite, la o istorie culturală a locului n Bacăul are de patru ori mai puține monumente de patrimoniu decît Iașiul

Laura HUIBAN

Conacul Aslan, loc de întîlnire pentru scriitori

O clădire pe care Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național dorește să o propună pentru clasare este Conacul boierului Alecu Aslan din Onești. „E o clădire de secol XIX, într-un stil arhitectural neoromânesc, un loc de întîlnire a scriitorilor din acea vreme. Are niște foișoare din traforaj foarte frumoase, în care familiile de boieri luau cafeaua. Conacul are și un pod care ar putea fi amenajat”, a subliniat Maria Moldovanu, specialist în Monumente istorice al Direcției de Cultură, motivele pentru care a propus spre clasare această clădire, în prezent sediu pentru Clubul Elevilor. Printre clădirile civile pe care Direcția de Cultură le-a propus spre clasare se mai numără Biblioteca „Ghika” Comănești, care datează de la sfîrșitul secolului XIX, fostul sediu al Direcției Muncii, valoros pentru stilul arhitectural neoromânesc, Gara Dofteana și Gara Moinești (sfîrșitul secolului XIX), Pavilionul „Racoviță” (1890) din Slănic Moldova, casele regentului Buzdugan, de pe strada Oituz din Bacău, sau sediul fostului Muzeu de Etnografie. „Ar mai fi clădirea Primăriei orașului Tg. Ocna, de la 1908, pe care am s-o propun pentru clasa A, de interes național și internațional”, a mai spus Maria Moldoveanu.

Biserica pictată de Tonitza cînd era student

Cele mai multe dintre obiectivele propuse pentru a fi introduse în lista monumentelor de patrimoniu sînt lăcașuri de cult. Direcția de Cultură Bacău va propune spre clasare Biserica „Sf. Nicolae”, care datează de la mijlocul secolului XIX, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Valea Hogii, un lăcaș de cult de la 1788, care l-ar fi inspirat pe Mihai Eminescu pentru a scrie poezia „Melancolie”, sau Biserica Armenească din Tg. Ocna, clădire de început de secol XIX, în prezent dezafectată. „Pe lista monumentelor de patrimoniu ar trebui să fie și Biserica „Sf. Voievozi” din Scorțeni, construită între 1907 – 1912. Biserica a fost în întregime pictată de Nicolae Tonitza, ca student. Lucrarea fusese luată sub contract de Bacalu”, a declarat Maria Moldoveanu. Clădirea Bisericii „Sf. Voievozi” din Scorțeni a fost restaurată recent cu bani de la Ministerul Culturii și Cultelor, recepția fiind făcută în 2006. De pictură nu s-a atins încă nimeni. Pe lista de Propuneri a Direcției de Cultură se mai află Biserica „Sf. înviere” (1811 – 1817), ctitoria lui Theodor Buhuși, cimitirul evreiesc din Bacău, din secolul XVIII, sau Biserica Catolică (1841).

CASETA 1

Procedura de clasare

Pentru fiecare monument propus pentru a fi introdus în patrimoniul cultural național este nevoie de un dosar consistent care să includă releveul clădirii, cartea funciară, actul de proprietate și un studiu arhitectural atestat de specialiști ai Ministerului Culturii și Cultelor. „Noi dorim să le clasăm pentru a le proteja. Dacă este monument de patrimoniu, proprietarul nu-l poate distruge. Deocamdată este însă vorba de niște propuneri, de intenții, pînă la clasare este drum lung”, a explicat Maria Moldoveanu, specialistul Direcției de Cultură.

CASETA 2

Totuși, de patru ori mai săraci ca Iașiul

Pe lista monumentelor de patrimoniu din România, publicată în Monitorul Oficial din iulie 2004, Bacăul figura cu 368 de poziții, în condițiie în care Iașiul are 1.500. Față de această listă, ultima actualizată, au mai fost clasate, în 2006, ca monumente de patrimoniu Casa Borisof (1890) Tg. Ocna și Sinagoga (mijlocul secolului XIX) din Buhuși. „Județele de cîmpie au sub numărul nostru. în Bacău problema este că nu avem o zonă veche. Monumentele de patrimoniu sînt izolate. Mai rămăsese zona Casei Bacovia, dar și acolo s-au construit clădiri noi”, a remarcat Gheorghe Barbu, consilier al Direcției de Cultură. Din cele 368 de obiective de patrimoniu înregistrate în județul nostru, 120 sînt înscrise la categoria „Arheologie”, 225 la „Arhitectură”, opt la „Monumente de for public” și 15 la „Memoriale/funerare”. Din cele 225 înscrise pentru arhitectură, 85 sînt biserici, din care 48 sînt din lemn. Doar 95 de obiective de patrimoniu din lista băcăuană sînt încadrate la „interes național și internațional”.

• acea vreme. Are niște foișoare din tr

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.