„Nu știm ce vrem să facem cu elevul român!”

început pesimist de an școlar

• cadre didactice din Bacău demonstrează că schimbările aduse învățămîntului românesc de miniștrii care s-au succedat în ultimii 17 ani au fost o greșeală. n profesori băcăuani reputați afirmă că educația națională a fost dinamitată de familie și de clasa politică n „Fiecare partid care vine la putere, vine cu programul său educațional. Fiecare descoperă America”, spune profesorul Vasile Cautiș n profesorii băcăuani sînt de părere că examenul de bacalaureat ar trebui să se dea doar la disciplinele de cultură generală n „Nu știm ce vrem să facem cu elevul român”, este de părere profesorul Ghiorghi Iorga

Laura HUIBAN

La început de an școlar, elevi, părinți și profesori se regăsesc bulversați în mijlocul unui sistem în continuă schimbare. Modificările succesive aduse de miniștrii Andronescu, Athanasiu, Miclea, Hărdău și Adomniței Legii învățămîntului – nr. 84/1995 – au dezechilibrat, în opinia profesorilor băcăuani, un sistem de învățămînt coerent, stabil. încercînd să facă reformă, miniștrii de diferte culori politice au inventat și au desfințat examene, au crescut numărul probelor de bacalaureat și au postat pe internet subiectele cu rezolvări cu tot ș.a.m.d. Experimentele countinuă și astăzi, cînd ministrul Cristian Adomniței propune o lege care, adoptată, ar institui Tezele cu subiect unic, în locul Testelor Naționale. Același proiect de lege mută clasa a IX-a de la nivelul liceal la cel gimnazial. Vasile Cautiș, director al Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, fost secretar de stat în Ministerul Educației, recunoaște că imixtiunea politicului în educație a adus cele mai mari deservicii școlii românești. „Fiecare partid care vine la putere, vine cu programul său educațional. Fiecare descoperă America”, spune Cautiș.

Greșeli pe bandă rulantă

„Mutațiile cele mai nefavorabile” s-au făcut, în opinia profesorului Neculai Gruia, fost inspector școlar de matematică, la nivelul elevilor de la gimnaziu. „S-a uitat că un copil are dezvoltare biologică care implică automat dezvoltarea intelectuală. Efectul examenului de Capacitate a fost distrugător. Pe un copil de 14 ani l-au pus să aleagă, să-și decidă, în procent de 80 la sută, viitorul”, a declarat Gruia, adăugînd că eliminarea Testelor Naționale s-a amînat nejustificat de mult. „Capacitatea, spune și Vasile Cautiș, era un anacronism total. Deci tu mergeai cu învățămînt obligatoriu pînă la nouă ani și dădeai Capacitatea în clasa a VIII-a. Apoi a venit PSD-ul la putere și a schimbat învățămîntul obligatoriu la zece clase. A scos examenul de Capacitate și a introdus Testele Naționale. A fost o chestiune de compromis”, a admis Cautiș.

Bacalaureatul ar trebui simplificat

Profesorii băcăuani sînt de părere că examenul de bacalaureat ar trebui să se dea doar la disciplinele de cultură generală. „Acest examen ar trebui sa dea competențe teoretice și capacități intelectuale. Avînd atîtea discipline, elevul nu aprofundează nimic. Pînă la clasa a XI-a trebuie să facem educația creierului pentru adaptarea la orice situație de mediu”, este de părere fostul inspector școlar Neculai Gruia. în acest sens, Gruia crede că ponderea disciplinelor tehnice în învățămîntul preuniversitar este o greșeală. Decizia de a publica pe internet subiectele și chiar rezolvările a fost, în opinia profesorului Vasile Cautiș, o altă greșeală a ministerului: „A favorizat «toceala». Or nu ăsta e obiectivul învățămîntului”. Nici anul viitor nu anunță schimbări în bine în privința examenului de maturitate. „Bacalaureatul 2008 se va desfășura după aceeași formulă, dar cu o programă schimbată, care, cel puțin la științe umaniste, e confuză”, spune profesorul Ghiorghi Iorga, inspector școlar de management.

O formă de inchiziție

Teza cu subiect unic nu are nici un adept în învățămîntul băcăuan. „Este o formă de inchiziție pe un termen mai lung, califică Neculai Gruia acest tip de examen. Nu avem un sistem inexpugnabil în fața unor interese ale familiei. Știu, pentru că eu am fost ținta unor presiuni”. în opinia directorului Vasile Cautiș, tezele cu subiect unic propuse de Adomniței sînt tot o soluție de compromis, care nu va avea viață lungă. „După mine, la liceu ar trebui să se dea admitere”, declară Cautiș. în privința proiectului ca nivelul gimnazial să includă clasa a IX-a, Ghiorghi Iorga prevede „probleme mari”. „Nu înțeleg această decizie. Am plecat de la un învățămînt așezat, foarte clar, cu patru ani pentru fiecare nivel. Nu știu dacă profesorii sînt pregătiți. în primul rînd dispar niște catedre”, a subliniat acesta.

Schimbarea, singura decizie stabilă

Cadrele didactice băcăuane se declară pesimiste în ceea ce privește viitorul învățămîntului. „Ceea ce ne lipsește nouă în materie de examen este tradiția. Acum însă n-avem timp să ne obișnuim cu o formulă, că ea se schimbă. Sînt oameni din sistem care nu mai înțeleg despre ce este vorba. Darămite bieții elevi, a comentat Ghiorghi Iorga. Lucrez de aproape 30 de ani și încă n-am înțeles în ce constă reforma. în loc să lucrăm la chestiuni interne, lucrăm la cele exterioare, care vor strica învățămîntul românesc tradițional. Nu știm ce vrem să facem cu elevul român. Repartiția computerizată n-a dus la eliminarea abandonului școlar. Manualele alternative au fost un mare eșec. Sînt absolut pesimist. Nu văd căi de salvare”, a încheiat Iorga. tehnice în învățămîntul preuniversitar este o greșeală. Decizia de a publica

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!