O bună parte dintre fabricile din Bacău sînt revendicate de evrei

• comunitățile evreiești își pot redobîndi imobilele în natură • dacă nu există această posibilitate, persoanele ale căror imobile au fost demolate în timpul regimului comunist vor primi despăgubiri în bani • la începutul secolului trecut, mai bine de jumătate dintre comercianții și industriașii din Bacău erau evrei

La puțină vreme după ce au recunoscut, deschis, că în perioada celui de-al doilea război mondial populația evreiască din România a fost persecutată și deportată, autoritățile se apleacă din nou asupra problemelor comunităților evreiești. Șeful statului a dat asigurări, săptămîna trecută, că proprietățile comunității evreiești vor fi restituite în natura dacă există această posibilitate, iar persoanele ale căror imobile au fost demolate în timpul regimului comunist vor primi despăgubiri în bani. La nivel național, suma care ar trebui plătită, eșalonat, pentru astfel de despăgubiri, a fost estimată la aproximativ 12 miliarde de dolari.

Mulți ani, comunitatea evreiască din Bacău a fost recunoscută drept una dintre cele mai importante comunități evreiești din țară, alături de București, Timișoara, Iași, Cluj, Galați, Arad, Baia Mare, Botoșani, Brașov, Deva sau Tîrgu.-Mureș. La începutul secolului trecut, mai bine de jumătate ditren comercianții și industriașii din Bacău erau evrei. O bună parte dintre fabricile întemeiate atunci de evrei mai există, încă, și astăzi. În aceste condiții, o parte însemnată din aceste despăgubiri ar fi de așteptat să le revină urmașilor foștilor proprietari sau chiar acestora, dacă încă mai sînt în viață. „Prima condiție pe care trebuie să o îndeplinească cei care solicită acum retrocedarea fostelor prorietăți este să își fi înaintat o solicitarela Primărie sau Prefectură”, spune Gabi Ioniță, purtătorul de cuvînt al Primăriei Bacău.

După intrarea în vigoare a Legii 10/2000, solicitările au început să se adune la Prefectură. Nu tot atît de numeroase, însă, pe cît au fost proprietățile evreilor luate în urmă cu mai bine de 50 de ani de comuniști. „O bună parte dintre imobilele sau unitățile industriale revendicate acum sînt destul de greu de identificat. De pildă, este solicitată acum de moștenitorii foștilor proprietari vechea fabrică Davidovici. Cine mai știe acum unde a fost această fabrică? La fel stau lucrurile și în privința fostelor fabrici Triman, Gloria, una dintre fabricile de pielărie ce ființau în Bacău la începutul secolului trecut”, mai precizează Gabi Ioniță. El a adăugat că două din cele mai cunoscute unități de producție revendicate de foștii propietari sînt fabrica Subex și Moara Calmanovici, cunoscută acum drept moara Pambac.

Chiar dacă proprietățile revedicate vor fi identificate, este foarte posibil să își fi schimbat, între timp, proprietarul, iar statul să nu le mai aibă în administrare. În aceste condiții, destul de complicată va fi și procedura de evaluare a acestor bunuri. Și în ceea ce privește casele evreiești care au naționalizate lucrurile sînt destul de complicate. Multe dintre casele distruse la sistematizarea orașului au aparținut familiilor de evrei din Bacău. Odată cu trecerea anilor, au fost rătăcite și multe dintre actele de proprietate.

Izu Butnaru, secretarul Comunității Evreiești din Bacău, spune că, de regulă, toți membrii comunității care au probleme de patrimoniu apelează la ajutorul Asociație „Cariatatea” din București. „Asociația «Caritatea» este împuternicită să soluționeze astfel de probleme. Noi nu ne îngăduim să revendicăm proprietăți în numele urmașilor foștilor proprietari. Fiecare moștenitor care dorește să își redobîndească bunurile familiei, trebuie să solicite acest lucru în nume propriu. Comunitatea nu se poate, cu nimic, implica”, mai spune Izu Butnaru. El a mai adăugat că, în ceea ce privește Comunitatea Evreiescă din Bacău, ca și organizație, singurele imobile pe care le are acum în patrimoniu sînt cele două sinagogi din Bacău, respectiv Templul Cerealierilor și sinagoga din centrul orașului, aflată în vecinătatea Casei de Cultură. „Acum două săptămîni, am trimis o notificare la Prefectură, prin care aduceam, încă o dată, la cunoștința autorităților județene că aceste două clădiri se află în proprietatea noastră. La începutul anilor 1900, erau 24 de sinagogi în Bacău. Acum mai sînt numai două. Astea sînt. Nu am solicitat și nici nu vom solicita despăgubiri pentru celelalte 22 de sinagogi, care nu nu mai există. Nu putem întoarce istoria înapoi și nici nu ne putem bate cu nimeni”, mai spune Izu Butnaru. (Elena SOLOMON)