O întîmplare

Am treabă, n-am treabă, duminica dimineața merg la amicul Dănuț Porumb, administratorul „Crizantemei”, unde, cu el și alți vreo doi cunoscuți, punem țara la cale. Duminica trecută, în drum spre amicul meu, trecînd, ca de obicei, prin „piața de animale mici”, văd o țărancă – bătrînă, îmbrăcată cum se îmbracă pe la noi oamenii din partea stîngă a Siretului – cu două găini mari în brațe. M-am oprit – fără să mă intereseze, în fapt, găinile cu pricina, întrucît în ce mă privește cumpăr de la „Agricola Internațional”, magazin din piață, și m-am interesat cum le vinde. Femeia – am aflat că-i de loc din Furnicari, comuna Buhoci – cerea două sute de mii „pe bucată”. Adevărul e că „bucățile” astea arătau tare bine: găini grele, hrănite cu boabe de porumb și alte „furaje” de pe lîngă gospodărie, sănătoase, chiar vioaie, deoarece priveau și ele, sărmanele, lumea cu destul interes și, din cînd în cînd, scoteau sunete prin care vroiau să spună că nu le convine deloc situația în care fuseseră aduse de stăpîna lor. N-am zăbovit mult în preajma „comerciantei” insolite în această zonă a pieții centrale din urbea noastră, am plecat, că îmi dădusem întîlnire cu prietenul Dănuț Porumb, în biroul căruia – primitor și intim – i-am întîlnit și pe doctorul X și pe mecanicul Y, amici de conversații politice și nu numai politice. După vreun ceas – de obicei atît e programată „vizita”, deoarece în vreme ce eu și ceilalți convivi n-avem altceva de făcut decît să „vorbim discuții”, amfitrionul e „în priză” tot timpul – plec și mă opresc la magazinul „Agricolei”, de care vă vorbeam și de unde cumpăr, de obicei, cam tot ce-mi lasă gura apă în materie de pasăre sau porc. Deodată, fără să vreau, tresar: în fața mea era chiar țăranca pe care o întîlnisem în „piața de animale mici” cu cele două găini în brațe. Nu, nu mă înșelasem deloc. Iritat, oarecum, de întîmplare, am fost curios să aflu ce căuta ea aici, bănuind că are curtea plină de găini și alte păsări „adevărate” – cum le spune verișoara mea, actrița Florina Cercel – și nu mică mi-a fost mirarea cînd am auzit-o cerînd și am văzut-o cumpărînd patru pungi cu gheare și capuri de pasăre!… A luat cele patru pungi – pe care a dat vreo 40 de mii – și le-a îndesat în traista în care, mai mult ca sigur, adusese la tîrg cele două găini mari, sănătoase și foarte… adevărate, după care a plecat, cu un zîmbet de satisfacție, spre satul ei de pe malul Siretului… (Eugen VERMAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!