Olimpiada la limba română, coșmar al elevilor

Olimpiada la limba și literatura română la clasele a V-a și a VI-a, faza locală, s-a desfășurat pentru prima dată anul acesta cu subiecte impuse de Ministerul Educației și Cercetării. Cerințele formulate au dat dureri de cap atît elevilor participanți, cît și profesorilor corectori.
Una dintre principalele probleme date la olimpiadă se referea la stabilirea modului de expunere din poezia „Noaptea” de Tudor Arghezi, text la prima vedere. „Copiii au învățat noțiunea de «mod de expunere», dar în poezia aceasta este discutabil dacă ne aflăm în fața unei «descrieri» sau a unei «narațiuni». Răspunsul care s-a vrut corect a fost cel de «descriere». Să mă ierte Dumnezeu, dar ce fel de descriere esta asta în care este vizibilă prezența unui narator, și a două personaje. Elevii au învățat trăsăturile unei descrieri, însă în acest text, eu personal, nu recunosc mai nici una. De altfel, majoritatea textelor lui Arghezi sînt grele și mă gîndesc că se putea alege un alt autor mai accesibil pentru clasa a VI-a”, ne-a explicat o profesoară de limba română din Bacău.
O altă nemulțumire a elevilor, dar și a profesorilor, a fost aceea că participanții la olimpiadă aveau de alcătuit o compunere de 20-25 de rînduri în care să construiască momentul culminant dintr-un basm în care Soarele și Luna să fie personaje principale și în care să folosească anumite figuri de stil, printe care și hiperbola. „Basmul s-a studiat anul trecut, iar hiperbola este figura de stil care se va învăța la anul, în clasa a VII-a, atunci cînd elevii învață balada cultă «Pașa Hassan», de G. Coșbuc. Ăștia de la minister văd că sînt „decalați” cu cîte un an. Nu înțeleg de ce se dau astfel de subiecte, dacă ele nu sînt în programa clasei respective”, ne-a spus aceeași profesoară.
Ca „tacîmul” să fie complet, la ultimul punct al lucrării, elevii au avut de alcătuit un text S.F. de 10-15 rînduri, prin care să ofere informații pentru turiști despre orașul XYZ, situat în zona munților „Mirum”, din continental „Beta”. „Nici acest subiect nu mi se pare corect, avînd în vedere că în manualul lor nu există nici un text care să aparțină literaturii S.F. Literatura științifico-fantastică se studiază abia în clasa a VIII-a”, ne-a spus o altă profesoară de la o școală generală din oraș.
Subiectele impuse de Minister pentru olimpiadă nu au fost mai prejos nici la clasa a V-a. Profesorii susțin că cerințele date la concurs nu sînt în conformitate cu particularitățile de vîrstă ale elevilor. „Eu sînt de accord că la olimpiadă participă doar acei copii care au înclinații deosebite spre literatură, cei care iubesc lectura. Totuși, consider că la orice concurs trebuie respectate și particularitățile de vîrstă ale elevilor. Cît ar fi copilul de citit și cît ar iubi literatura este imposibil să îi ceri să alcătuiască o compunere în care să formuleze propriile aprecieri referitoare la raportul dintre realitate și literatură, așa cum se reflectă în poezia „Pastel”, de G. Coșbuc. Dar ce, elevii sînt critici literari, cum să formuleze propriile aprecieri! Eu cred că aceste subiecte sînt formulate de oameni care nu au fost în viața lor la catedră și care nu au habar de modul de gîndire al copiilor, la această vîrstă”, ne-a spus o altă profesoară de gimnaziu.
Referitor la subiectele date anul acesta la olimpiada claselor a V-a și a VI-a am cerut părerea reprezentanților Inspectoratului Școlar Bacău. „Anul acesta s-a pus mai mult ca oricînd accentual pe imaginație, creativitate. Un elev olimpic trebuie să depășească nivelului manualului și noi am transmis din timp acest lucru profesorilor. La vîrsta aceasta, copiii au imaginația bogată și nu trebuie să învețe la școală literatura S.F. ca să poată face o compunere de acest gen. Se uită la televizor și este suficient”, ne-a declarat telefonic Doina Marinov, inspector de limba și literatura română.
Subiectul al treilea, dat la clasa a V-a, pare să fi fost singurul pe „gustul” elevilor. Aceștia au avut de alcătuit un dialog imaginar, între doi prieteni, despre calitatea și gustul noului sortiment de biscuiți „Prichindel”, care costă un leu. După terminarea concursului, mai toți copiii au zbughit-o spre magazinele de dulciuri de pe lîngă școli, pentru a cumpăra biscuiții „Prichindel”, pe care Ministerul a ținut să îi anunțe că există și că prețul lor e doar de un leu. (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!