Organizarea camerelor agricole va dura doi-trei ani

Administrator

Administratorul politicii agrare a României, Ministerul Agriculturii, vede în organizarea de camere agricole teritoriale ca soluția pentru separarea funcțiilor care trebuie să rămînă apanajul instituțiilor statului de cele care se pot externaliza în acest domeniu. Ideea de a înființa camere agricole teritoriale este vehiculată încă de pe vremea cînd la cîrma ministerului se afla Gheorghe Flutur și a fost propusă și de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău (DADR).

„Menținem această idee – ne-a declarat secretarul de stat Nicolae Flaviu Lazin -, pentru că o vedem ca pe o soluție pentru normalizarea relațiilor dintre fermieri și stat. Va trebui să șlefuim foarte bine această relație dintre fermier (sectorul privat) și sectorul public. După doi-trei ani, însă, lucrurile se vor așeza și pe acest sector. Vom putea să surmontăm, astfel, marele handicap de informare a fermierilor. Aici este cheia succesului politicii agricole a statului”. Lazin crede, însă, că niciodată nu vor putea fi externalizate, însă, de exemplu, punctele de inspecție fitosanitară la frontieră, laboratoarele de controlul sănătății animalelor etc. Ele sînt menite a funcționa pentru siguranța alimentară, pentru protecția teritoriului de dăunători etc. Doar ce se poate delega și va putea fi contractat cu camerele agricole, de natura serviciilor de consiliere, de gestionare economică propriu-zisă, pentru fermieri, cum e la francezi, se poate transfera.
Directorul executiv al DADR Bacău, Mihai Banu, a opinat, pe această temă, că dezvoltarea excesivă a serviciilor oferite fermierilor la nivel de județ, informațiile care vin de la Centru se pot bloca, la un moment dat. „Camera agricolă – spune Mihai Banu – trebuie să facă toate serviciile, pentru a putea să fie finanțată din impozitul pe venitul agricol sau pe terenuri. După mine, toți cei care lucrează în Agenția de Plăți și Intervenție și sînt repartizați în teritoriu ar trebui să treacă în camerele agricole. Iar serviciile pe care Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și direcțiile agricole vrea să le contracteze cu camerele agricole pot fi o a doua sursă de finanțare”. Mihai Banu este convins că într-un sat nu trebuie să existe două instituții ale aceluiași minister, pentru ca fermierii să se ducă într-un singur loc în care să primească toate informațiile. „Agenția de Plăți – a mai precizat Mihai banu, unul dintre promotorii proiectului de înființare a camerelor agricole – trebuie să fie instituția de gestionare a plăților de la stat către fermieri, iar direcția agricolă o instituție de coordonare tehnică. Aparatul tehnic trebuie să fie al ministerului agriculturii, în coordonarea structurilor acestuia, pînă la pornirea, organizarea deplină a camerelor agricole, care cere timp. Acum, noi avem nevoie de formarea camerelor. Direcția agricolă trebuie să se ocupe de formarea formatorilor în acest sens. După ce camerele au fost consolidate, ele se pot organiza în federații sau alte organizații”. Nicolae Lazin crede că Ministerul Agriculturii trebuie să coordoneze înființarea și funcționarea camerelor agricole un număr de ani, pînă cînd autoritățile locale sau județene pot prelua această funcție. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.