Patrimoniul cultural băcăuan, în agonia pre-morții

Laura HUIBAN

Obiective de interes național din lista monumentelor de patrimoniu din județul Bacău sînt amenințate de dispariție în viitorul apropiat. Pentru că restaurarea acestor clădiri i-ar ruina, proprietarii preferă să le lase să se degradeze. Direcția Județeană de Patrimoniu Bacău trage un semnal de alarmă pentru salvarea tezaurului cultural băcăuan.

Bacăul este de patru ori mai sărac decît Iașul în monumente de patrimoniu. Pe lista monumentelor de patrimoniu din România, din iulie 2004, județul nostru figura cu 368 de obiective în condițiile în care Iașul are 1.500. în viitorul nu foarte îndepărtat, însă, am putea pierde și ceea ce avem în prezent. Peste zece clădiri din lista obiectivelor de patrimoniu din Bacău, dintre care unele de interes național, sînt pe lista neagră a timpului, în pericol să dispară. Foștii proprietari cărora au fost retrocedate preferă să le lase să se degradeze, investiția în restaurare și consolidare i-ar costa mai mult decît valorează în bani imobilul și terenul. Trei dintre acestea sînt conace: Conacul Secara, din sat Verșești, comuna Sănduleni, datat de la 1891, conacul boierului Carp, din comuna Ștefan cel Mare, sau Conacul „Gheorghe Buzdugan” (1906 – 1909) din satul Gheorghe Doja (comuna Răcăciuni).

Un han mai frumos ca al Ancuței

Despre Hanul de la Gura Orbicului, unic în Moldova, se spune că a fost ridicat la cererea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfînt. în 1979, monumentul era încă în picioare. „Vor să-l declaseze, dar ar fi fost mai frumos decît Hanul Ancuței”, atrage atenția Maria Moldovanu, specialist în Monumente istorice al Direcției de Cultură. Pe lista neagră a timpului sînt, de cîteva decenii, și Casa „Vasile Alecsandri”, dar și la fel de celebrul Palat Ghika din Comănești. Semnalul de alarmă al Direcției de Cultură a fost tras și pentru Casa arhitectului George Sterian (1860 – 1931) de pe strada Mihai Eminescu, nr. 10, din Bacău, clădire devastată în vara acestui an. Un obiectiv de patrimoniu care, în opinia Direcției, ar merita restaurat și salvat astfel de la dispariție este Complexul de instalații hidraulice din Dărmănești. „E plin de peturi și gunoaie acolo, iar uneori mai vin hoții și fură din instalațiile de lemn să le pună pe foc”, spune Gheorghe Barbu, consiler al Direcției. Fabrica de spirt Rosetti (1840), din Tescani, de istoria căreia este legată vestita Tescăriță, premiată la nivel internațional, alunecă în colaps.

Biserica în care nu s-a bătut nici un cui din fier

Un monument în jurul căruia s-ar putea țese o istorie care să-l facă interesant pentru turiștii din întreaga lume este Biserica din lemn din Plopana, o construcție din bîrne, despre care se spune că a fost ridicată fără să se bată un singur cui din fier. Această biserică este, conform Direcției Județene de Cultură, singurul lăcaș de cult lipovean din județ. O bijuterie de patrimoniu aflată în agonia pre-morții este și Biserica de lemn din Sf. Gheorghe, comuna Măgirești. Lemnul, vechi de la 1678, a început să se carbonizeze.

„Statul n-are bani”

Consilierii Direcției de Cultură Bacău spun că statul n-are bani cu care să contribuie la restaurarea acestor monumente „O bună parte din fonduri se duc pe hîrtie, pe proiect”, reclamă consilierul Gheorghe Barbu. Pentru a încerca să salveze de la pieire aceste monumente de patrimoniu Direcția de Cultură invită la discuție. Pe 15 noiembrie, primari, proprietari, reprezentanți au unor instituții de cultură sînt așteptați la o întîlnire cu tema „SOS patrimoniul cultural băcăuan”. Helvetica-R Județeană de Patrimoniu Bacău trage un semnal de alarmă pentru salvarea tezaurului cultural băcăuan.

Bac

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!