Peregrin prin Țara Sfîntă

Paștele la evrei

Doru CIUCESCU

în cadrul excursiei efectuate în Țara Sfîntă am descoperit unele datini legate de Paștele evreiesc, care a avut loc între 3 și 10 aprilie 2007.
Cină cu bufet suedez. în loc de pîine era disponibilă doar „mața” (azima evreiască din aluat nedospit). De la un tînăr chelner – arab creștin – am aflat denumirile unor sărbători importante ținute în Israel: „Roș ha Șana” – Anul Nou, „Iom Kipur” – Ziua Iertării (de către Dumnezeu a păcatelor credincioșilor iudaici), „Sukot” – Corturile, Tarabele sau Sărbătoarea Recoltei, „Simhat Tora” – Bucuria Torei (în a opta zi de Sărbătoarea Recoltei), „Hanukka” – Hanuca sau Sărbătoarea Luminii, „Tu bi Șvat” – 15 (a lunii) Șvat sau Anul Nou al Arborilor, „Purim” – Purim, „Pesah” – Paștele, Sărbătoarea Azimilor sau Sărbătoarea Eliberării (din robia Egiptului faraonic), „Iom ha Șoa” – Ziua Holocaustului, „Iom ha Ațmaut” – Ziua Independenței, „Șavuot” – Șavuot sau Sărbătoarea Primelor Fructe, „Tișa be Av” – 9 (a lunii) Av. Același tînăr enciclopedist a mai venit cu precizările:
– în lunile anului, sărbătorile sînt repartizate astfel: în tișri – „Roș ha Șana”, „Iom Kipur”, „Sukot” și „Simhat Tora”, în kislev – „Hanukka”, în șvat – „Tu bi Șvat”, în adar – „Purim”, în nissan – „Pesah” și „Iom ha Șoa”, în eiar – „Iom ha Ațmaut”, în sivan – „Șavuot” și în av – „Tișa be Av”.
…Seara, în camera hotelului am luat Biblia și am citit (Exodul 12: 34 – 42): „Poporul și-a luat plămădeală înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeală în haine și le-au pus pe umeri (…) Și, după 430 ani (…) toate oștile Domnului ai ieșit din țara Egiptului (…) Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toți copiii lui Israel și de urmașii lor.”
…într-o autogară multietajată, cu aspect de „mall”, unde la intrare se făcea un control ca la aeroport, am intrat în discuție cu un tînăr evreu:
– Ce obiceiuri sînt legate de „Pesah”?
– Printre altele, la sinagogă se pun o serie de patru întrebări – „arbaa kușiot” – copiilor care au citit „Ha Gada”, adică „Legenda”.
– Mi le puteți spune?
– Ele sînt următoarele: 1) De ce în celelalte nopți mîncăm dospit și nedospit, iar în această noapte numai nedospit? 2) De ce în celelalte nopți mîncăm verdețuri, iar în această noapte numai rădăcini, adică verdețuri amare? 3) De ce nu trebuie să muiem în sare niciodată, iar acum trebuie să muiem de două ori? 4) De ce în celelalte nopți mîncăm drepți, șezînd sau rezemați, iar în această noapte numai rezemați?
– „Toda raba!” (Mulțumesc mult!), am spus eu, hotărît să citesc „Ha Gada”.
– „Hag Pesah Hameah!” (Paște Fericit!)t!) Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!