Personalități băcăuane

Eveniment: astăzi este Ziua Internațională a Educatorului. Sutelor de dascăli ai județului, omagiul nostru de stimă și apreciere a eforturilor generoase pe care le jertfesc nobilei idei de a educa și pregăti pentru viață generațiile de astăzi și pe cele de mîine. în rîndurile ce urmează – o evocare al cărei erou este unul din slujitorii de excepție ai catedrei, care a vrut, și s-a priceput să toarne noi tipare, moderne, școlii românești, dăruindu-se întrutotul acestei pasiuni și chemării sale.

Persoana întîia, plural

După o lungă carieră didactică, dedicată educării a generații și generații de elevi, la respectabila vîrstă de 84 de ani și după aproape trei decenii de slujire cu mult suflet a vieții culturale din localitatea de baștină, s-a remarcat prin dinamism, energie și pasiune fără margini în tot ceea ce a făcut, la catedră sau în afara ei.
Este un fenomen; un dascăl-flacără care trăiește la circa 20 de kilometri de Bacău. Nu poți să-l cunoști și să-l înțelegi dacă nu te duci să-l vizitezi. Unde? La Prăjești, în comuna Traian.
La muzeul și grădina botanică, creații ale profesorului Paul Țarălungă – pentru că despre el este vorba în aceste rînduri -, pătrunzi într-un univers aparte, ce reabilitează și conturează într-un mod cu totul aparte spiritualitatea satului nostru românesc.
Oricare vizitator din județ sau din celelalte colțuri ale țării, ori venit de pe cele meleaguri ale lumii, poate să devină beneficiarul unei munci de lungă durată. Oricare oaspete este cuprins, aici, de o vie emoție ascultîndu-l pe acest om vorbind cu dragoste despre colecțiile sale. Fiecare piesă pe care el a descoperit-o, a obținut-o și a conservat-o cu multă grijă și migală își are istoria sa; uneltele din lemn – care aduc prin ele însele omagiul ingeniozității și disponibilităților artistice ale țăranului român; mărturii din os; picturi și gravuri în metal; obiecte din argilă – mesaje ale civilizațiilor de mult dispărute; costume populare; pești rari – vii și conservați; fluturi normali sau atinși de malformații; animale și păsări împăiate.
Din tot ceea ce există aici se simte că fiecare exponat se constituie în tot atîtea tezaure de spiritualitate; profesorul le face să pară astfel. Și îmi imaginez cum își petrecea el timpul: în vechi case țărănești, pe șantierele de săpături arheologice, pe lîngă medici. Unele dintre piesele sale sînt foarte rare, iar profesorul – care a urmat studii în Germania și a vizitat destule muzee din țară și străinătate -, este foarte mîndru de acestea. Nu este, deci, de mirare că sălile muzeului său găzduiesc piese rarisime. Atît cele colecționate de către profesor, cît și de către cei plecați aiurea prin lume, foști elevi ai Prăjeștiului nu înceteazăț să completeze muzeul satului lor, care oferă condiții propice chiar și practicii studenților din Bacău și Iași, cît și numeroaselor clase de elevi din școlile și grădinițele județului nostru.
Ieșiți, apoi, din muzeu, spre a vizita grădina botanică, avem sentimentul că pătrundem într-o a doua lume, la fel de fastuoasă și plină de promisiuni. In imediata vecinătate ne apare în fața ochilor un colț de natură mirifică; nu este altceva decît o împărțire scrupuloasă a celor două hectare de teren populată cu plante acvatice, colinare și de munte, plante exotice trimise, din dragoste, de foști elevi ori procurate de către profesor de la grădini botanice ori persoane particulare, flori și plante felurite în culori incredibil de variate, cu mirosuri parfumate și atrăgătoare. Și pe lîngă toate acestea întîlnim alei de iarbă cu flori, trepte marcînd diferențele de altitudine. Rezultate ale unei munci sîrguincioase, de durată, dar recompensată din plin de bucuria reușitei perpetue.
De curînd, profesorul octogenar-colecționar ne-a dezvăluit încă un proiect îndrăzneț ce urmează să se nască într-o realizare la fel de valoroasă: amenajarea unei microsere prin care să se asigure răsaduri de plante și flori atît pentru grădină, cît și pentru săteni – în ideia păstrării unor plante exotice și pe timpul iernii.
Cartea de impresii aflată în biroul său reflectă gînduri și aprecieri despre aceste edificii rurale de cultură, așa cum au fost ele exprimate de către miile de vizitatorii care au trecut pragul muzeului și grădinii botanice. Au fost oaspeți din Italia, Olanda, Anglia, Germania, Japonia, dar și numeroși români.
Fără îndoială, fiecare dintre noi care dorește să cunoască și să vadă lucruri interesante poate poposi la Complexul Muzeal și la Grădina Botanică Prăjești, de unde va pleca impresionat și cu amintiri de neuitat. Un loc fermecător și de mare atracție născut din ideia, talentul și efortul acestui om, cum nu sînt foarte multe în România. O viață remarcabilă și deopotrivă venerabilă, exemplară, pusă în serviciul semenilor prin pasiune și ardere totală. Un om care ar putea foarte bine să se bucure în tihnă de aura de legendă pe care și-o binemerită, dar pe care încă îl mai găsim acolo – printre creațile sale de-o viață, așteptîndu-și vizitatorii cu toată dragostea și cu profund respect.
prof. Eduard Ștraubalitatea satului nostru românesc.
Oricare vizitator din județ sau din celel

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!