PLEDOARII Relansarea și diversificarea turismului balnear

Turismul balnear deține o cotă importantă din piața turistică, cu tendință de creștere. Conform măsurilor și evaluărilor efectuate la scară națională și mondială, vizitatorii stațiunilor balneare reprezintă 10-15 % din circulația turistică totală, cu valori mai mari în țările dezvoltate din punct de vedere economic și turistic, iar în ceea ce privește perspectiva, se anticipează o evoluție pozitivă. Acest lucru este posibil avînd în vedere și segmentul, în continuă creștere, al celor care se adresează stațiunilor balneare în scop profilactic sau pentru odihnă și recreere, și a căror ofertă este complexă, cuprinzînd producția de servicii și a altor forme de turism asociate curei balneare cum ar fi: cel sportiv, de congrese, cultural, urban etc. Dacă, după cum arată anumite studii, se reușește creșterea facilității clienților cu 2%, impactul asupra profiturilor este același ca și în cazul reducerii costurilor cu 10%. În cercurile medicale de specialitate din lume este binecunoscut faptul că România dispune de o mare bogăție de factori naturali și de cură – ape minerale, mofete, nămoluri și lacuri terapeutice – răspîndiți cu genorizitate pe aproape întreaga suprafață a țării în diferite zone climatice. Astfel, o treime din apele minerale și termale de care beneficiază țările Europei sînt concentrate în subsolul României. Ceea ce individualizează însă produsul turistic pe care-l reprezintă stațiunea Slănic Moldova este unicitatea pe plan național a efectuării unor tratamente care acoperă mai toate bolile de stomac și ale căilor respiratorii, la care se adaugă un aer pur, ozonat și un cadru natural extrem de pitoresc. Revitalizarea acestui tip de turism se poate realiza fără însemnate eforturi materiale și financiare, dar cu strategii clare și de lungă durată și un sprijin concret și imediat din partea autorităților, mai ales acum, cînd Slănic Moldova a redevenit stațiune de interes național. Și cînd ne gîndim că în anul 1974 stațiunea era lansată în ciruitul extern, devenind astfel stațiune internațională prin asigurarea de servicii în sejur de 21 de zile turiștilor din Finlanda, Danemarca, Israel și Germania (Firma TUI) cu tratament, în principal, pe profil reumatismal și geriatric. Abandonarea caracterului spitalicesc al stațiunii Slănic Moldova, transformarea tratamentului obișnuit în tratament de lux, prezența pregnantă a pacientului social și înmulțirea consumatorilor de tratamente asociate celui de bază (de înfrumusețare și întinerire) ca și diversificarea formelor de agrement și animație sînt principalele tendințe ale dezvoltării turismului balnear în această oază de liniște și de supremație a naturii. La toate acestea s-ar putea adăuga și amenajarea unui sat turistic de tip peisagist (în zona Campingului), cu multiple funcțiuni de agrement în care să se îmbine în mod armonios cadrul natural cu tradițiile și obiceiurile locurilor, organizîndu-se frecvent vizionări ale tehnicilor populare și ale altor serbări populare, ca și construirea în punctele terminus a unor terenuri pentru echitație, pentru instalațiile de teleschi și a pîrtiilor de schi. Sigur că în acțiunea de relansare a stațiunii trebuie să se țină cont de premise și restricții, de cadrul legislativ, de punctele tari (așezarea deosebit de pitorească, compoziția chimică a apelor minerale, experiența în tratarea bolilor, posibilități de agrement etc) și punctele nevralgice (structura și infrastructura, calitatea serviciilor, agrementul) cuprinse în analiza-diagnostic ce trebuie efectuată atunci cînd vorbim de poziționarea acesteia în sfera pieței turistice balneare naționale și internaționale. Și asta deoarece ofertele concurențiale sînt deosebit de competitive, în special cele de pe piața turistică internațională, care sînt preocupate de singularizarea și diversificarea produselor de calitate superioară concomitent cu multiplicarea posibilităților de agrement astfel încît să nu existe contradicții între sejur de cură balneară și sport de iarnă. Totodată, aceste stațiuni se bucură de faima arhicunoscută, iar produsele lor turistice beneficiază deja de mărci de renume. Cu toate acestea, circulația turistică către aceste stațiuni înregistrează un oarecare regres, cauzat de îmbătrînirea, banalizarea produselor turistice. În schimb, apar stațiuni balneare noi, preponderent de odihnă, care atașează produsului balnear tradițional alte funcționalități, de întreținere și odihnă, agrement. Acest nou tip de stațiune începe să acapareze din ce în ce mai mulți turiști. Într-un astfel de tip de stațiune ar trebui să se încadreze și Slănic Moldova, care va trebui să vină cu ceva original, care să o individualizeze între celelalte stațiuni. Și care va duce, implicit, la creșterea cererii de turism balnear. Iar Slănic Moldova are mai multă nevoie ca oricînd de așa ceva. (Romulus Dan BUSNEA)