Atunci cînd oamenii acordă prea multă atenție plăcerii de a mînca,
dincolo de necesitatea strictă de a se hrăni pentru a face față
eforturilor zilnice, și ajung la excese periculoase, se expun riscurilor
de îmbolnăvire. Mai mult, o alimentație neechilibrată, în care
predomină doar anumite alimente, poate produce nu numai
modificări organice, ci și comportamentale. De aceea, vechii preoți,
indiferent de religie, au impus perioade de regim alimentar de
dezintoxicare, de cruțare a organismului, în funcție de clima din
regiunea în care trăiau coreligionarii lor, cît și de riscurile de
îmbolnăvire existente. Mai mult, s-a constatat că postul negru
prelungit, pe o perioada de nouă pînă la 40 zile, poate asigura
condițiile ideale pentru marile revelații, adică descoperirea
răspunsurilor la întrebări fundamentale despre viață, sănătate,
progres spiritual. În religia creștină, posturile reprezintă perioade în
care credincioșii au ocazia să se debaraseze de excesul de
proteine animale, grăsimi, glucide. Aceasta asigură o stare fizică
foarte bună, permițînd credinciosului să aibă și o atitudine mai
potrivită față de actul religios. Renunțarea la plăcerile gastronomice
este un mic act de smerenie, care reamintește fiecăruia despre
modestie, abținere în fața tentațiilor nesănătoase.
Pe de altă parte, excesul de carne în alimentație poate crește
semnificativ agresivitatea și cruzimea consumatorului,
îndepărtîndu-l de sentimentele de iubire, toleranță și într-ajutorare.
Postul nu presupune, însă, doar o alimentație lipsită de „dulce”, ci și
o dietă bine echilibrată, care presupune combinarea, la fiecare
masă, a alimentelor acre, amărui, dulci, picante și sărate. Trebuie
subliniat că fiecare dintre aceste tipuri de alimente are un rol benefic asupra sănătății, dar, în același timp, pot fi dăunătoare dacă sînt consumate în exces. Astfel, excesul de alimente acre poate afecta splina, stomacul, musculatura sau cavitatea bucală (stomatite, afte); excesul de alimente amare poate tulbura aparatul respirator, intestinul gros (diaree), pielea și părul; cele dulci pot provoca boli ale rinichilor, vezicii urinare sau ale sistemului osteo-articular; cele picante, în exces, pot afecta ficatul, colecistul, ochii sau tendoanele, în vreme ce excesul de alimente sărate va ataca
sistemul cardio-vascular și intestinul subțire. Există, însă, și alimente care nu au nici unul din aceste gusturi, dar care au aceleași efecte asupra sănătății. De aceea, ele se încadrează în denumirea de miresme. Pe de altă parte, conținutul de energie al alimentelor este deosebit de important pentru menținerea sau recuperarea sănătății. Există, de asemenea, cinci energii ale alimentelor: caldă, fierbinte, neutră, răcoroasă și rece. Acestea se recunosc după senzațiile pe care le provoacă după digerare. Dacă, de pildă, un reumatic aflat în plină criză va consuma alimente, chiar și numai vegetale, care au energie rece sau răcoroasă, nu va fi de mirare că durerile se vor înteți. Invers, atunci cînd se instalează febra sau erupțiile cutanate, alimentele răcoroase și reci vor fi de mare ajutor. Astfel, este mult mai ușor de înțeles de ce mulți credincioși care respectă cu strictețe perioadele de post religios pot avea mari probleme de sănătate după terminarea restricțiilor: organismul lor intră într-un dezechilibru major și nu mai poate face față unei alimentatii abundente în preparate din carne, ouă și lactate. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns