Caracteristica esențială a Postului Mare este postul. Pentru fiecare creștin, perioada premergătoare sărbătorii Învierii Domnului este una de pregătire trupească și sufletească. Postul face parte din mijloacele de desăvîrșire a sufletului, fiind inseparabil de alte virtuți și acte creștine, precum rugăciunea, căința, smerenia, milostenia etc. El slăbește, atenuează sau chiar stinge puterea patimilor și a instinctelor, constituind o formă a sîrguinței continue spre desăvîrșire. Prin urmare, postul este desăvîrșit numai atunci cînd abținerea de la mîncărurile de dulce (postirea de bucate sau de alimente) este unită cu efortul spre virtute și progres spiritual, cu încordarea voinței spre purificarea sufletului, spre alungarea gîndurilor și dorințelor păcătoase, spre înfrînarea de la răul moral (păcat). Cu alte cuvinte, postul extern se completează cu postul intern, sau «postul de bucate» se desăvîrșește prin «postul de păcate», însoțit de rugăciune. Mîntuitorul Însuși a practicat postul. El a postit 40 de zile înainte de începutul activității Sale publice și i-a învățat pe ucenicii Săi, prin cuvînt și prin faptă, că postul este inseparabil de rugăciune. El l-a recomandat ca pe un mijloc de luptă împotriva ispitelor și a puterii diavolului, stăruind că nu trebuie practicat numai cu forme externe, după obiceiul iudeilor , ci cu voie bună și cu conștiința că, postind, săvîrșești o faptă bine plăcută lui Dumnezeu.
Dezlegări de posturi în condițiile vieții de azi
Cu toate acestea, dezlegările din timpul postului sînt date credincioșilor de preotul duhovnic, singurul în persoană să aprecieze condițiile în care poate posti cel venit la spovedanie. Însă respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios. Trebuie știut că hotărîrile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogmă, adică nu trebuie privite ca niște reguli absolut neschimbabile și eterne, ci fac parte dintre normele bisericești cu caracter moral-disciplinar, care au fost formulate de autoritatea bisericească în funcție de nevoile, împrejurările și evoluția vieții religios-morale a credincioșilor și care pot fi, deci, anulate, modificate sau atenuate de aceeași autoritate, la nevoie.
Pentru acomodarea normelor disciplinar-morale la nevoile timpului, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărît următoarele: copiii pînă la împlinirea vîrstei de 7 ani să fie dezlegați de pravila postului, putînd mînca tot timpul anului orice fel de alimente. Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vîrstă, care sînt cuprinși de slăbiciuni și suferințe trupești, postul să fie obligatoriu în toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea cînd este dezlegare la pește; prima și ultima săptămînă din Postul Mare și Postul Crăciunului;
Pentru celelalte zile și săptămîni din timpul marilor posturi bisericești, copiii de la 7-12 ani și credincioșii de orice vîrstă, care sînt suferinzi, să fie dezlegați a mînca: pește, icre, ouă, lapte și brînză.
Ce trebuie să facă un creștin pentru a se spovedi
Alături de post, în această perioadă a Postului Mare, creștinii se spovedesc, adică își mărturisesc păcatele. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulți credincioși, în vederea împărtășirii din ziua Paștilor. De aceea, în bisericile din Bacău programul de spovedanie va putea fi cunoscut de credincioși la fiecare biserică în parte. „Programul de spovedanie este cel de miercuri și vineri, toată ziua, iar în restul zilelor dimineața și după-amiaza. În ultimele două săptămîni vom sta permanent la biserică”, a precizat preotul Ioan Pleșcău. De altfel, în toate bisericile mari din Bacău va exista dimineața și după amiaza, cîte cel puțin un preot, așa cum s-a întîmplat și-n anii trecuți.
Nimeni nu se poate împărtăși fără spovedanie. Ce trebuie să facă un creștin care merge la spovedanie? Chiar dacă s-a încetățenit ideea că este nevoie de post înainte, nu aceasta este marea problemă. Cel mai important este ca omul să aibă căință, adica să vrea să fie iertat și să ierte, prin redescoperirea cu «inimă frîntă și smerită» a stării de decădere. Omul trebui să dorească schimbarea spiritului, înnoirea minții, nu numai întristarea, părerea de rău sau regretul pasiv, ci convertirea profundă, orientarea fundamentală a vieții. Pocăința este «o moarte îndoită și de bună voie. Pentru părinții și scriitorii bisericești, lacrimile întristării și pocăinței constituie al doilea botez. Acesta este primul pas.
Apoi, este necesară mărturisirea păcatelor înaintea preotului, adică apelul la Biserică de a fi iertat și de a fi reprimit în comuniune. Este momentul în care credinciosul își recunoaște nevrednicia. Căința și mărturisirea păcatelor sînt condiții personale indispensabile ale iertării, dar harul iertarii păcatelor se împărtășește prin rugăciunea de dezlegare a preotului.
La noi, există obiceiul ca în prima săptămînă din Postul Mare să nu se spovedească oamenii pentru că abia începe postul. În bisericile noastre, programul de spovedanie este fixat începînd cu cea de-a doua săptămînă din Post și continuă pînă în Săptămîna Patimilor. În prima săptămînă, oamenii sînt conștientizați că este bine să postească.
Slujbele bisericești din timpul Postului Mare
În primele patru zile din prima săptămîna a Postului Mare, în general la ora 17.00, în toate bisericile se oficiază Canonul cel Mare al Sfîntului Andrei Criteanul, o serie de cîntări bisericești specifice acestui Post, care îndeamnă sufletul omului la pocăință.
De asemenea, în primele cinci duminici din Postul Mare, preoții vor oficia în biserici Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare, oarecum asemănătoare cu cea a Sfîntului Ioan Gură de Aur, pe care o aud credincioșii în timpul anului.
Apoi, în zilele de miercuri și vineri se vor oficia slujba Sfîntului Maslu, o slujbă specială pentru oamenii bolnavi, care au nevoie de ajutor și sănătate. Orele de începere a acestor slujbe variază între ora 7.00 și ora 9.00, dimineața, în funcție de fiecare parohie. „La biserica Sfîntul Dumitru vom face Sfîntul Maslu în fiecare miercuri și vineri dimineața, de la ora 7.00, iar după amiaza, de la ora 17.00, cînd se încheie cu Canonul cel Mare, vom face Acatistul”, a precizat preotul Pleșcău. La alte biserici, cum este, spre exemplu, Sfîntul Ioan, se va face Sfîntul Maslu doar vineri dimineața, de la ora 9.00, respectîndu-se un program consacrat deja pentru credincioșii din zonă.
Un alt eveniment important este acela că, în fiecare zi de sîmbătă din timpul Postului Mare, începînd cu sîmbăta Sfîntului Toader, și pînă în Joia Mare, în sfintele lăcașuri se va face Sfînta Liturghie și pomenirea morților.
Perioada Postului Mare este considerată ca fiind cea mai încărcată și cea mai frumoasă perioadă din anul bisericesc, pentru cei interesați de valoarea sufletului. „Pentru preoți cred că este o perioadă încărcată, deoarece sînt solicitați foarte mult de credincioși în diferite servicii. Dar, în același timp, este și cea mai frumoasă perioadă, pentru că omul se interiorizează mai mult, se privește pe sine și ia aminte la sufletul său”, ne-a declarat preotul Ioan Pleșcău, de la biserica „Sfîntul Dumitru”. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns