Prima sărbătoare religioasă din Postul Crăciunului

Constantin GHERASIM

Mănăstirea Băimac este singura din județul Bacău care își serbează astăzi hramul: „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Aceasta este una dintre cele patru sărbători mari închinate Maicii Domnului, alături de Nașterea Maicii Domnului, Bunavestire și Adormirea Maicii Domnului. Numită în popor și Vovidenia sau Odovenia, este serbată la 21 noiembrie, în amintirea zilei în care, după tradiție, Sfinții Ioachim și Ana au adus pe fiica lor, Maria, în vîrstă de trei ani, la templu, unde a rămas pînă la vîrsta de 14 sau 15 ani, ca una care, încă înainte de naștere, fusese destinată Domnului de către părinții ei. Această zi este prima din Postul Crăciunului în care se dă dezlegare la pește.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai nouă dintre sărbătorile Maicii Domnului și este de origine ierusalimiteană. A luat naștere în secolul al VI-lea. La 20 noiembrie 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lîngă ruinele templului evreiesc, o biserică închinată Sfintei Fecioare care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită biserica Sfînta Maria „cea nouă”. Conform obiceiului, a doua zi după sfințire, adică la 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăși Sfînta Fecioară, serbarea fiind închinată aducerii ei la templu. Era generalizată în tot Orientul înainte de secolul VII. Spre sfîrșitul secolului VIII, Sfîntul Andrei Criteanul a asistat la această sărbătoare în Ierusalim. în același secol, Sfinții Gherman I și Tarasie, patriarhi ai Constantinopolului, au ținut cuvîntări la această sărbătoare. în Apus, ea fost introdusă sporadic, prin influența mănăstirilor grecești din Italia, mai întîi în Anglia (sec. XI), apoi în Franța, întîi la Avignon, la 1371 (la propunerea făcută papei Grigorie XI de către cancelarul Filip de Mezieres, fost ambasador papal în insula Cipru). Generalizarea ei în întreaga biserică Romano-Catolică se datorește papei Sixt IV, la 1472. Suprimată de papa Pius V, a fost reintrodusă definitiv de papa Sixt V, la 1585.rhi ai Constantinopolului, au ținut cuvîntări la această sărbătoare. în Apus, ea fost introdusă sporadic, prin i

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!