Primarul Romeo Stavarache: „Îmi doresc o regionalizare care să nu fie impusă de peste hotare”

Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău și vicepreședinte al Comitetului Regiunilor (CoR), a acordat recent câteva interviuri pe tema regionalizării României. Primarul Bacăului vorbește despre o regionalizare ale cărei rezultate să poată fi exprimate prin cuvântul modernizare.

De altfel, el a ieșit la rampă prima oară cu declarații despre regionalizare la începutul lunii mai, în cadrul unei conferințe de presă, la sediul PNL Bacău, când afirma că „trebuie făcută o dezbatere publică foarte serioasă, iar principiile de bază să fie modernizarea și un trai mai bun, pentru toate regiunile. Regionalizarea trebuie să aibă la bază creșterea nivelului de trai și o strategie de dezvoltare bine definită. Punctul de pornire să fie PIB-ul fiecărei regiuni și nu unde este capitala sau ce baron avem în frunte”. Vă prezentăm fragmente din interviurile acordate de Romeo Stavarache.

– De ce este necesară regionalizarea?

– În mod evident, în viitor se va pune un accent deosebit pe proiecte care să acopere un număr cât mai mare de locuitori, proiecte integrate care să rezolve mai multe probleme și nu doar una punctuală, așa cum a fost până acum. Dacă dorim să limităm decalajele între regiuni, pe de o parte, și între țările din Uniunea Euroepeană, pe de altă parte, atunci avem nevoie de un asemenea sistem administrativ, iar absorbția fondurilor să țină cont de acest lucru. Problema care se pune este dacă facem regionalizare de dragul regionalizării ori știm foarte bine ce dorim de la această formă administrativă și cum influențăm viața oamenilor în bine.Trebuie să existe viziune în îmbinarea programelor de dezvoltare națională cu programele regionale. Accentul trebuie schimbat de pe strategii sectoriale pe programe integrate, care să cuprindă mai multe sectoare și să se adreseze unui număr cât mai mare de beneficiari.

– Care ar fi scenariul perfect al regionalizării pentru dvs. și comunitatea pe care o reprezentați? Puteți identifica un model european de regionalizare care s-ar aplica cel mai bine României (modelul polonez, german…)?

– O dezvoltare teritorială echilibrată și necesitatea ca deciziile să fie luate în raport cu nevoile comunității. Apoi, militez pentru permanenta consultare a administrațiilor locale în luarea deciziilor, deoarece există în momentul de față comunități și regiuni insufiecient consultate, mai ales în ceea ce privește finanțarea investițiilor pe infrastructura de transport, prin Fondul de Coeziune. Nu este neapărat nevoie să împrumutăm în totalitate un model existent. România poate avea propriul model de regionalizare, cu condiția ca acesta să-și dovedească eficiența, fără a renunța la experiența celorlalte țări, experiență care nu este de neglijat. Îmi doresc o regionalizare care să nu fie impusă de peste hotare, o regionalizare care să aibă sprijinul a cel puțin unei jumătăți din populație, o regionalizare ale cărei rezultate să poată fi exprimate într-un singur cuvânt, iar acest cuvânt să fie modernizare. Ca om politic liberal, având și experiență europeană, doresc o regionalizare care să fie rodul unei dezbateri publice extrem de serioase și nu asumată politic.

– Autostrada Bacău – Brașov este un proiect prioritar pentru Moldova? Este această rută mai oportună decât autostrada Iași – Tg. Mureș?

– Putem vorbi de o autostradă Brașov – Suceava de exemplu, de ce trebuie să ne oprim în Bacău? Nu cred că este înțelept să discutăm în termeni comparativi dacă o autostradă este mai importantă decât alta. Orice investiție în infrastructură este importantă și, din păcate, în ultimii 23 de ani guvernele au cam arătat care le este priceperea în construcția de autostrăzi.

– Discuțiile actuale din mediul politic duc la tendința ca fiecare județ să aibă cel puțin o instituție regională. Care este punctul dvs. de vedere în legătură cu acest aspect? Municipiul Bacău pentru ce instituție/direcție regională se califică?

– În cadrul comisiei din care fac parte, alături de primarul Sibiului și președintele Consiliului Județean Caraș Severin, am spus foarte clar că nu este acum timpul stabilirii capitalelor și a celor care vor conduce viitoarele regiuni. Acum este mai important să gândim proiecte regionale astfel încât 2014 să nu ne prindă nepregătiți. În ceea ce privește capitalele și sediile, cred că până în 2016 fiecare județ poate conduce, prin rotație, regiunea din care face parte. Avem un bun exemplu în acest sens însăși Uniunea Europeană. însă, repet, acum este mai important să lăsăm deoparte aceste dispute și să gândim proiecte de dezvoltare.

– Regionalizarea va elimina disparitățile dintre județe sau va amplifica decalajele în dezvoltare? Dar între regiunile țării?

– Totul depinde de proiectele care se vor gândi în fiecare regiune în parte. Cine se va așeza la masa de lucru și va gândi strategii pe termen lung va putea beneficia de finațări pentru a duce la bun sfârșit aceste proiecte și a diminua eventualele decalaje. Cine se va axa însă pe jocuri de putere, de influență, riscă să nu poată construi nimic și atunci degeaba facem regionalizare. Fără viziune, vom continua să cârpim, să rezolvăm probleme punctuale. Trebuie o gândire strategică și proiecte serioase. România riscă să repete experiența tristă a exercițiului financiar 2007 – 2013, când a pierdut importante sume din fondurile europene pentru că nu a avut proiecte pregătite. Pentru exercițiul bugetar 2014 – 2020, Uniunea Europeană recomandă o abordare integrată a strategiilor de dezvoltare și creștere și coeziunea teritorială. Lipsa coordonării între strategiile la nivel național și cele regionale au costat deja România și s-a văzut în rata scazută a absorbției, în fragmentarea proiectelor de infrastructură, în atractivitatea scăzută pentru investitori pentru proiecte de talie regională, dacă acestea au existat.

– Faceți trei propuneri/principii pentru procesul de regionalizare pe care ar trebui să le aibă în vedere Ministerul Dezvoltării în elaborarea inițiativei legislative.

– Regionalizarea trebuie gândită având ca principal obiectiv descentralizarea, transferul deciziei către instituțiile regionale. În egală măsură trebuie asigurat un acces rapid al cetățenilor la serviciile publice, trebuie gândit un aparat administrativ care să ușureze și nu să complice accesul cetățenilor la serviciile publice. Indiferent de modul în care se va face regionalizarea, un lucru este evident: trebuie să gândim proiecte de dezvoltare regională. Primari, președinți de consilii județene, specialiști în domeniu trebuie să ne așezăm la aceeași masă și să gândim strategii coerente. Altfel, comunitățile noastre vor avea în continuare de suferit, iar dezvoltarea se va rezuma, de fapt, la supraviețuire. În Europa există suficiente modele de bune practici la care ne putem raporta și pentru reducerea decalajelor, și pentru creșterea calității vieții. Putem însă să creem și propriul nostru model de regionalizare eficientă. O altă orientare este cea spre rezultate  – reducerea birocrației, introducerea de noi indicatori care să permită evaluarea proiectelor pe bază de rezultate, dar și efectuarea plăților în funcție de rezultate.

– Care credeți că va fi principalul avantaj pentru Bacău în contextul reorganizării administrativ-teritoriale? Ce calități ar trebui să aibă viitorul conducător al regiunii? Faceți un scurt portret robot al președintelui de regiune ideal.

– Bacăul este, evident, motorul economic al acestei regiuni și stă foarte bine și la capitolul resurse umane. Iașiul poate îndeplini rolul de capitală culturală, științifică, și să nu uităm și Piatra Neamț care găzduiește sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Orice conducător trebuie să cunoască administrație, să aibă viziune, să fie un bun negociator, dar, mai ales, să fie puternic ancorat la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană și în organismele acesteia.

– Dacă ar fi să alegeți pentru această funcție între Gheorghe Nichita (PSD), Cristian Adomniței (PNL) și Gheorghe Flutur (PDL), pentru cine ați opta? Excludeți o candidatură proprie?

– Nu exclud o asemenea cadidatură și cred că experiența de primar, de om politic liberal și de vicepreședinte al Comitetului Regiunilor la Bruxelles, raportor al CoR din partea Grupului ALDE m-au pregătit benefic pentru a face față uneor asemenea provocări. Despre alte persoane nu doresc să comentez.