Punctul pe „i”

Cartea beletristică – spre „consumism”?

Doru CIUCESCU

în multele și apăsătoarele decenii de comunism, cărțile de literatură beletristică au reprezentat principalul refugiu din fața realității totalitare, tirajele ajungînd la ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de exemplare. A urmat un regres dramatic, cu situații cînd un scriitor se considera fericit dacă o editură îi accepta un tiraj de o mie de exemplare. Foarte apropiata aderare oficială a țării noastre la Uniunea Europeană înseamnă și intrarea în piața societății „de consum”. Dar cartea beletristică românească se va îndrepta spre „consumism”?
Un răspuns la această întrebare am fost tentat să-l găsesc la Tîrgul „Gaudeamus – carte de învățătură” ținut în perioada 22-26 noiembrie din acest an, în Pavilionul central din ROMEXPO, la care am avut onoarea să fiu invitat de Editura Didactică și Pedagogică din București pentru a-mi promova volumul „Mîncătoarele de ruj de buze din Casablanca”. în primul rînd am constatat o ofertă-record de aproape trei sute de edituri, instituții, universități, fundații și alte organizații participante, distribuite pe cele patru nivele (0,00 metri, 3,20 metri, 4,50 metri, 7,70 metri). Editura Didactică și Pedagogică, situată la parter, avea încă 73 de vecini, printre care citez omoloagele ei – Academia Română, Corint, Humanitas, Polirom, Tehnică, Teora, ca să mă limitez la unele dintre cele mai cunoscute, dar și ambasadele Franței sau Israelului. De asemenea, mi s-au părut relevante progresele realizate în privința materialelor utilizate și a tehnologiei imprimării. Vremea cărților cu hîrtie de proastă calitate (la care se făceau vizibile chiar și așchii de lemn!), a apus, se pare, definitiv. Galaxia Gutenberg se perfecționează continuu pentru a face față concurenței celorlalte galaxii: televiziunea, internetul etc. Nu în ultimul rînd, am fost plăcut surprins de numărul excepțional de mare de lansări de carte, în medie una la fiecare jumătate de oră.
Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost caracterul tot mai ofensiv al strategiilor de marketing utilizate de grupurile editoriale puternice. în acest sens, cel mai la îndemînă exemplu îl am cu volumul „Fie-ne tranziția ușoară” scris de Radu Paraschivescu, apărut sub egida Editurii Humanitas. în dimineața deschiderii tîrgului, la librăria „Papirus” de pe bulevardul Magheru nu se vînduse nici un exemplar din această carte. în a treia zi deja se vînduseră aproape 40 de exemplare. Ce s-a întîmplat? La standul Editurii Humanitas, cu o suprafață unde putea întoarce un camion, situat chiar la intrarea principală, circa o duzină de vînzători erau îmbrăcați cu tricouri pe care erau imprimate cele două coperți ale volumului „Fie-ne tranziția ușoară”. De asemenea, panouri imense cu fotografia autorului și a volumului său se ridicau spre bolta clădirii pavilionului central ca niște pînze de corabie. A fost suficient ca bucureștenii să afle că Radu Paraschivescu, scriitor cu „brand”, a mai scos o carte într-o editură tot cu „brand” pentru ca efectul în librării să fie consistent.
în aceeași ordine de idei, aș dori să mai evidențiez un fapt în care am fost implicat mult mai direct. în primele trei zile ale tîrgului eu, autor fără „brand” al unei cărți apărute sub egida unei edituri cu „brand”, am reușit să vînd aproape o sută de exemplare din „Mîncătoarele de ruj de buze din Casablanca” prin abordarea selectivă a vizitatorilor care se opreau să-mi răsfoiască cartea, atrași fiind de titlu sau de ilustrația coperților, cărora le făceam o prezentare atractivă – cît m-am priceput – în calitate de autor. în același timp, scriitorul Radu Paraschivescu nu făcea decît să semneze dedicații, cînd i se solicita, pe volumele „Fie-ne tranziția ușoară” cumpărate de vizitatori și a avut de lucru, deoarece cartea lui s-au vîndut în aproape o mie de exemplare numai în primele trei zile! Continuînd comparația, la librăria „Papirus”, în aceeași perioadă s-a vîndut doar o singură carte din „Mîncătoarele de ruj de buze din Casablanca”. Altfel spus, cele zece mii de exemplare ale cărții „Fie-ne tranziția ușoară” au toate șansele să se epuizeze rapid, iar cele o mie de exemplare ale cărții mele vor mai sta mult timp în rafturile librăriilor!
Rezultă că cititorii români au un apetit în creștere, chiar pentru cărțile românești, dacă scriitorul și editura au „brand” și, în plus, strategiile de marketing sînt ofensive. Scriitorul Radu Paraschivescu și Editura Humanitas reprezintă un exemplu de urmat în acest sens. Numai așa cartea beletristică românească are șanse să ajungă la mari succese editoriale și, implicit, financiare, adică la „consumism”.
re am avut onoarea să fiu invi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!