Punctul pe „i”

Integrarea și dumping-ul social

încă nu s-au stins aplauzele momentului festiv de lărgire a U.E. din mai anul curent și Clubul în cauză își face multe griji privitor la piața muncii, că vezi Doamne, muncitorul sărac din Răsăritul fost comunist va invada Occidentul bogat și se vor produce tulburări privind gestionarea forței de muncă în Europa integrată.
Exegeții și economiștii occidentali studiază și propun diferite scheme de soluționare a ecuației flexibilitate-securitate. Se pare că țările în care nu există o reglementare excesivă a pieții muncii, precum Marea Britanie, au o balanță negativă a forței de muncă, în sensul că are un deficit de locuri de muncă înregistrat în Franța și Germania.
Orice reformă, fie ea și în Occident, înseamnă în ultimă instanță o perioadă de tranziție, fiind obligatorie trecerea de la un sistem protecționist dur la un sistem care să stimuleze munca și crearea de noi locuri de muncă. Părerile sînt împărțite, ajungîndu-se de multe ori la exagerări privind delocalizarea, dar și emigrația necontrolată.
Companiile transnaționale, care nu prea țin seama de sugestiile cabinetelor de miniștri, practică metoda delocalizării, mutîndu-și pur și simplu producția în țările Europei răsăritene și în China, defavorizînd vechea Europă. Concurența între ultimul val și țările apusene nu poate stimula competitivitatea pe întreg teritoriul UE, fapt ce a dus la nervozitate în cancelariile occidentale.
Obiectivul principal al U.E. fiind coeziunea socială, implică anumite costuri de integrare, dar și post-integrare, fenomen nu prea agreat de unii economiști occidentali, care văd în acesta un efort uriaș, care menține șomajul ridicat în respectivele țări.
Jaques Delors aprecia, de curînd, că alături de concurența între state concurența firmelor transnaționale conduce la fenomenul de dumping social și fiscal, propunînd o suveranitate colectivă a membrilor U.E. și nu un federalism concurențial. Profesorul Dalia Marin, de la Universitatea din Munchen, scria recent în „Financial Times” că firmele multinaționale au creat mai multe locuri de muncă în străinătate față de numărul de locuri creat pe piața occidentală. Comisia Europeană înregistra, în septembrie 2004, o degradare a situației pe piața muncii a tinerilor occidentali între 15-24 ani, propunînd o reformă rațională pentru flexibilitatea pieții muncii, care să nu afecteze pacea socială.
Scăderea natalității și accelerarea îmbătrînirii populației constituie probleme serioase în viitorul apropiat pentru asigurarea pensiilor în Occident și mai ales la noi, unde numărul de pensionari îl depășește pe cel al celor integrați în muncă. La noi încă mai persistă ideea statului-dădacă, dacă nu cumva și formula statului-părinte, care să asigure un trai decent tuturor. Constituția modificată nu mai prevede, însă, asigurarea dreptului la muncă, ci doar „dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”, în art.41 coroborat cu art.45, care prevede „accesul liber al persoanei la o activitate economică”.
Contradicția dintre „redistribuirea bunăstării sociale” și liberalismul de piață nu poate fi soluționată și crează o forță centrifugă ce duce la migrarea capitalului și a forței de muncă spre state cu factori productivi mai eficienți.
Dacă banul nu are miros, capitalul nu cunoaște granițe și face pui acolo unde forța de muncă bine calificată este ieftină, România înscriindu-se printre țările răsăritene cu exces de forță de muncă. U.E. se teme de valul forței de muncă străine, neacceptînd sistemul american, unde piața reglează cererea și oferta.
Dacă România va adera la U.E. în 2007, 2008 sau 2010, românii vor invoca principiul coeziunii sociale europene, cerînd drepturile cuvenite: la muncă și produse de aceeași calitate, prețuri egale.
Este știut că americanii și occidentalii, care cunosc înalta specializare a medicilor stomatologi de la noi, nu se rușinează să apeleze la cabinetele noastre dentare, după cum și muncitorii noștri ce vor pătrunde pe piața muncii occidentale vor avea aceleași drepturi ca muncitorii de acolo. în asta stă coeziunea socială așteptată de români. Costurile integrării își vor face efectul într-o perioadă nu prea apropiată, mai ales că Turcia și Croația vor să prindă ultimul val. De altfel, U.E. a prevăzut portița cu competitivitatea economiei românești.
Jan NEGRUecuritate. Se pare că

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!