Radiografia incomodă a Bacăului! Oamenii pleacă, Dedeman îi mărește statistic economia, iar orașul formează absolvenți pentru alții

Peste 20.000 de băcăuani lucrează în străinătate, județul pierde locuitori în favoarea altor zone ale țării, în timp ce economia locală arată mai puternică în statistici datorită Dedeman. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu publicat săptămâna aceasta de organizația Funky Citizens despre reorganizarea administrativă a României.

Studiul Reforma Arhitecturii Administrative a României conturează o imagine incomodă a Bacăului, aceea a unui județ care formează oameni, dar are dificultăți în a-i păstra. Între 2016 și 2024, județul a înregistrat un sold negativ al migrației interne de 45 de persoane la 1.000 de locuitori, în timp ce alte județe, precum Cluj, Iași sau Timiș, atrag locuitori.

La recensământul din 2021, peste 20 de mii persoane din județul Bacău figurau ca lucrând în străinătate. În mediul rural, proporția ajungea la 14,4% dintre persoanele ocupate.

Raportul arată că zona Bacăului produce anual 95 de absolvenți la fiecare 100 de locuri de muncă înalt calificate existente. Prin comparație, Clujul are 36, iar Timișoara 35. Autorii includ Bacăul printre orașele care „formează pentru alții”, deși precizează că datele nu permit urmărirea individuală a absolvenților.

Dedeman face ca economia Bacăului să arate mai bine în statistici

Compania avea în 2024 peste 12.300 de salariați înregistrați la sediul din Bacău, deși aceștia lucrează în toată țara. Astfel, creșterea numărului de salariați din zona Bacăului, între 2016 și 2024, este de 22,6% în datele brute, dar scade la 17,7% dacă excludem Dedeman.

Pentru Bacău, implicația este importantă pentru că cifrele agregate pot supraestima amploarea activității desfășurate în plan local. Economia zonei a crescut și fără contribuția statistică a Dedeman, dar mai puțin decât sugerează datele brute.

Studiul aduce și o veste bună, clasificând Bacăul ca pol interjudețean, cu o arie proprie de influență în Moldova. Autorii avertizează că o viitoare reorganizare administrativă nu ar trebui să concentreze toate instituțiile în marile centre. Ei evidențiază inclusiv triunghiul Iași-Bacău-Suceava ca posibilă rețea de cooperare regională.

Moinești, Dărmănești și Onești: trei exemple despre probleme diferite

Orașul Dărmănești este menționat pentru cheltuielile de personal de numai 537 de lei pe locuitor în 2025, cea mai mică valoare citată în comparația orașelor. La Moinești, situația bugetară este influențată de includerea salariilor din educație și sănătate. Municipiul reușește să își acopere cheltuielile de personal din venituri proprii în calculul care exclude aceste două domenii, dar nu și când este inclus întregul personal.

În cazul Oneștiului, studiul semnalează expunerea industriei chimice și petrochimice la costurile energiei și la schimbările de pe piețele internaționale. Cele trei exemple arată că problemele administrațiilor și economiilor locale sunt diferite și nu pot fi reduse la un singur criteriu, precum populația sau mărimea bugetului.

Procesul de reorganizare administrativ-teritorială a început deja la nivel politic, iar europarlamentarul băcăuan Dragoș Benea a fost desemnat să coordoneze reforma din partea PSD. În județul Bacău, doar două comune, Oncești și Itești, ar fi vizate de comasare dacă s-ar aplica pragul de 1.500 de locuitori, potrivit unei simulări bazate pe recensământul din 2021. La un prag de 3.000 de locuitori, numărul ar crește la 27 de comune. Deocamdată nu există o variantă finală a reformei, iar schimbările efective la nivel local sunt avute în vedere începând din 2028.