RECURS LA ISTORIE

Rușfeturi și catahrisuri

• activitatea instituției „Ocrotirea dreptăților proprietății tîrgului Bacău”

prof. dr. Dumitru ZAHARIA

Constituită în condițiile „strîmtorării” proprietăților tîrgului Bacău, din cauza acaparărilor făcute de Radu Racoviță – în 1734, Andronache – cumnatul Domnului, Paraschiva – sora Domnului și soția lui Andronache și boierii Pruncu, ultimii acaparatori au fost susținuți direct de către reprezentanții imperiului țarist în capitala Moldovei, prin consulul Rusiei la Iași.
Conducătorii aleși ai „Ocrotitoarei” au fost împuterniciți să curme ceea ce au numit ei „catahrisuri” săvîrșite „de către acei rău înărăviți în dreptățile proprietății”. Pentru aceasta s-a hotărît „să se aleagă niște deputați de către totimea boierilor…totimea neguțătorilor… și de către cealaltă obștire de proprietari”. Alegerea trebuia consemnată în documente. Aceștia trebuiau „să încheie sama cutiei”, așezării, dar urmau să se ocupe și „de împărțirea locurilor din tîrg, a celor din țarină”. Remarcăm că n-au mai fost referiri la „ocolul domnesc al tîrgului”, pe care oamenii așezării urbane, ca și cei ai satelor le despăduriseră și săpaseră șanțuri pentru scurgerea apelor stătătoare; totodată, au organizat ogoare, livezi, podgorii, prisăci, iazuri, canale pentru unirea debitelor și dirijarea lor pe acolo pe unde puteau săpa gîrle pentru instalarea morilor de apă.
Majoritatea acestora le-au fost luate și date boierilor privilegiați, unor stareți, episcopi, mitropoliți susținători ai domniilor, spre beneficiul și huzurul lor. „Acești oameni trebuie să se ocupe și de locurile mahalalelor”. Anul de acordare a dreptului de folosință a fost 1823. „Rușfeturile” determinau și atunci nedreptățile. Locurile din țarină urmau să fie verificate și măsurate. Cele dobîndite prin nedreptate urmau să fie redistribuite locuitorilor.
Majoritatea „proprietății tîrgului” era „împresurată” de moșiile megieșe. Obligația octotitorilor era aceea de a le „scoate de sub impresurare”, de a le redobîndi de la marii boieri și stareții de mînăstiri. Documentele arată că erau 45 de alegători din categoria I (boieri), 18 din a II-a (neguțătorii), 16 din a III-a („cealaltă obștie”). Rolul principal îl aveau boierii cu ranguri înalte, între care se aflau și cei ce posedau pămînturile acaparate de la tîrgoveții Bacăului.
Este limpede că organizarea și activitatea instituției n-a dat rezultatele scontate, deoarece beneficiarii deposedării conduceau treburile așa cum le dictau interesele economico-sociale și politico-juridice. Tîrgoveții mai foloseau, în 1851, după unele documente: 1852 fălci, 79 prăjini, 23 stînjeni; după alte înscrisuri – 883 fălci, 11 prăjini. în anul 1859 suprafața era de 28.000 prăjini, dintre care 350 fălci erau împărțite în 450 ogoare, date locuitorilor. Acum a fost specificat și faptul că tîrgul era așezat pe „moșia domnească și pe cea mănăstirească”.nte: 1852 fălci, 79 prăj

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!