Recurs la istorie

Puneri la punct necesare

* Informații documentare despre proprietatea obștească
a „tîrgoveților de Bacău”

prof.dr. Dumitru ZAHARIA

în ultima perioadă au fost publicate unele lucrări asupra trecutului municipiului Bacău, scrise de persoane care n-au avut și nici nu au capacitatea de a cerceta și nici de a interpreta documentele publicate și nici pe cele nepublicate asupra problemei. Unul dintre aceștia, care este complet străin de organizarea și denumirea fondurilor arhivistice păstrate în Arhivele Secrete ale Vaticanului, a citat documentul găsit și cercetat de noi în fondul Registrelor Luterane ca și cum ar fi realizat el așa ceva. Acesta a scris despre Registrele Luterane. Un alt „cercetător” s-a lăsat influențat de concepțiile și părerile neștiințifice asupra problemei și a scris și publicat în „Carpica”, nr. XIII/1981, pag. 20: „Ocoalele domnești au fost unități administrative-teritoriale formate din sate cu hotarele lor, atașate de domni la tîrguri, cetăți sau curți domnești. Satele prezentau importanță atunci cînd, prin resursele lor economice, umane sau militare, puteau susține puterea centrală”. Confuzia între ocolul și curtea domnească este evidentă. „Ocolul domnesc al Bacăului își țese istoria cu o parte din istoria acestei localități și a Curții domnești de aici”. Eroarea este evidentă deoarece Curtea domnească din Bacău a existat puțin timp.
Prima categorie de istorici autopretinși singurii care au scris „cea mai bună monografie” asupa Bacăului, nu merită atenție, deoarece habar nu au asupra rigorilor științifice ale unei cărți de acest fel, deși s-au bucurat în mod nejustificat de sprijinul financiar al Primăriei municipiului Bacău. Cei din a doua categorie au răsturnat adevărul cu contrariul său. Adevărul este că Bacăul a fost o așezare rurală, care s-a format și s-a dezvoltat pe „insula Bistriței”. Cele trei forme de proprietăți obștești, vatra tîrgului, țarina și ocolul acesteia, s-au constituit cu mult timp înainte de apariția statului moldav. Domnitorii Moldovei n-au consemnat donarea satelor și ocoalelor acestora către tîrgoveții așezărilor urbane, fiindcă erau constituite anterior domniei. Construirea canalelor pentru unificarea cursurilor Negelului, Trebeșului, Bistriței, ca și a gîrlelor pentru instalarea morilor de apă nu putea fi realizată în condițiile funcționării dreptului de proprietate feudală, individuală. Domnii țării au proclamat, prin abuz de putere, cele trei forme de proprietate obștească drept una „domnească”, reducînd dreptul tîrgoveților numai la uzufruct. Stăpînirea acestora s-a redus asupra caselor, dughenelor și terenurilor plantate cu vii și pomi roditori. Toți domnii, de la Alexandru cel Bun la Cuza Vodă, au micșorat ocolul domnesc prin donațiile făcute la curte, mănăstirilor, episcopului catolic, boierilor mari și mici. Toate acestea au generat criza de hrană a locuitorilor, abuzuri, lupte și procese, care au ruinat „obștea tîrgoveților de Bacău”. Aceasta a fost lichidată în anul 1922.t una „domnească”, reducînd dreptul tîrgoveților numai l

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!