Regal muzical la Tescani

Vasile PRUTEANU

Furați de neostenita gîlceavă politică, uităm adesea că printre noi viețuiesc mari artiști, care merită toată dragostea și admirația noastră. Este și cazul muzicianului Aurelian Octav Popa, care și-a sărbătorit 70 de ani de viață într-un total anonimat mediatic și în climatul nepăsării și insignifianței publice. Acest desăvîrșit artist, adoptat de întrega Europă muzicală drept cel mai talentat clarinetist pe care l-a dat secolul, a trebuit să-și organizeze singur un concert omagial la Filarmonica bacăuană și unul la Centrul cultural „George Enescu” de la Tescani pentru ca lumea asta ciudată să-și reamintească de el. De pe podiumul dirijoral a condus orchestra cu o vigoare și o delicatețe demne de invidiat chiar de către un tînăr aflat la jumătatea vîrstei sale. Simfonia „Lumea nouă” de A. Dvorjak a apărut, astfel, plină de farmec în bogatul ei melodism și înveșmîntată într-o abundență de culoare, fiind pusă în valoare atmosfera pitorească ce o caracterizează. Aceeași transparentă expunere și notabilă coeziune a părților constructive s-a regăsit și în „Concertul pentru clarinet și orchestră” de Fr. Kramar, interpretat de însuși dirijorul-clarinetist. O nobilă interpretare a fost dată „Andantelui” și „Rondoului” de F. M. Bartholdy de către duetul Aurelian și Sanda Crăciun-Popa.
Nu acesta a fost, însă, vectorul care a adunat emoțional și adînc sufletește pe marele artist cu publicul său, ci „Recitalul cameral” de la Tescani. Triumful spontan al compoziției sale „Perpetuum mobile” s-a confundat inseparabil cu manifestația de adîncă simpatie pentru creator și cu o înțelegere superioară a muzicii sale de o nestavilită ubicuitate. Lucrarea (bogat ilustrată cu compozițiile picturale ale lui Cristian Vasilescu) a perindat prin fața unei asistențe extaziate nenumărate frumuseți cromatice, atît sonor cît și imagistic.
Regalul muzical de la Tescani trebuia să fie un omagiu adus artistului Aurelian Octav Popa, însă el a omagiat avuții alese din tezaurul muzicii universale, asumîndu-și un program de concert echilibrat și de o frumusețe fermecătoare. âmpreună cu Sanda Popa (violă) a parcurs un superb traseu preclasic, interpretînd cîteva duete instrumentale de Claude Daquin, J. Ph. Rameau, G. Ph. Teleman și Henry Purcell, în solo de clarinet sau violă. S-au pus în pagină, de asemenea, cu măiastră artă lucrări contemporane de Liviu Dănceanu, Aurel Stroe și Corneliu Cezar. O apoteoză muzicală entuziast salutată de un public vibrant. Asta dovedește că în România se mai găsesc încă oaze în care oamenii pot aprecia și iubi cu căldură discreția, finețea, grația, talentul, măsura și dulceața penetrantă a artei. că de el. De pe podiumul dirijoral a condus orchestra cu o vigoare și o delicatețe demne de invidiat chi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!