Eugen VERMAN
Insul – un bărbat cam la cincizeci de ani, îmbrăcat cu o geacă neagră, ponosită, și cu blugi, căciulă neagră pe cap, teniși în picioare – stă pe o bordură din spatele pieții, iar pe genunchi ține strîns două găini, una roșie ca focul, alta porumbacă. Trec pe lîngă el și-l privesc cu coada ochiului, el îmi observă privirile și, crezînd că aș putea fi un posibil amator de carne de „găină adevărată”, vorba unei verișoare de-a mele, mă oprește și-mi zice, pe un ton de comerciant sadea: „Trei kile garantate bucata, trei sute de mii capul…”. Mă opresc, nu că aș vrea să cumpăr, că n-am la mine banii ăștia, pe deasupra țin și post, ci doar ca să-l ischitesc: îl întreb de unde-i, și el îmi zice că-i din „Hămeiuș”, îl mai întreb cu ce se ocupă, iar el, vorbăreț, îmi răspunde că-i șofer de meserie, a lucrat, „pe vremuri”, la Trustul de Construcții, „vezi piața asta, da’ blocurile, află că eu le-am construit…!”. Uite, îmi spun, un bărbat adevărat, el a cam construit totul, îl întreb, atunci, de maistrul principal Gheorghe Tomegea, dacă a auzit de el, știam, că am scris pe atunci, că maistrul acesta, meseriaș – nu glumă!, a condus lucrările, cum să nu-l știe, „îi ziceam Napoleon, că seamănă leit cu împăratul acela al Franței, parcă”, îmi răspunde el, puțin nesigur pe țara în care a fost împărat Napoleon, după care o lasă mai slab cu „eu am construit”, că și-a dat seama că mă pricep și cunosc multe despre constructori și apoi, un șofer, nu poate el chiar construi totul!… Și-l mai întreb așa, în șagă, dacă cocoșul din curte n-a rămas supărat că i-a luat găinile să i le vîndă, iar el, tot în șagă: „Păi cocoșul e aici… Eu sînt…!” Și-atunci rîd de-a binelea, măi, al naibii cocoș, îmi spun, dar el știe de glumă, „domnule, n-am cocoș la găini, da-s însurat și am patru fete, n-am nici un băiat, iar nevastă-mea așa îmi zice, bă, tu ești singurul cocoș din casă!…”.
Plec, după ce-i strîng mîna, chiar că m-a veselit omul ăsta care a construit cam tot ce-i pe-aici, are și umor, are și găini acasă, păcat sau, mai știi!, e șansa lui, că e singurul cocoș din gospodăria lui din „Hămeiuș”…
Lasă un răspuns