REPORTER ÎN PIAȚĂ Obișnuiții de la tarabă

Eugen VERMAN

Tot mergînd în piață, am constatat că există „negustori” care par de-o viață aici. Au locul lor de ani de zile, sînt cunoscuți de administrație, ei își plătesc taxele cu sfințenie, pentru că își au și cumpărătorii lor care știu unde să-i găsească. Iat-o pe bătrînica aceasta care vinde borș. E aici, în colțul de sus, acoperit, al pieții, de ani de zile. Eu am cumpărat de cîteva ori borș de la ea – „borșăria” de la subsol s-a desființat de multișor – și pot spune că-și respectă profesia. Căci îl face acasă la ea, iar cel care m-a adus aici e tot un „piețar”, nepotul ei, pe nume Săndel Macovei, acesta din urmă și el un obișnuit între comercianții care cîștigă o pîine din vînzarea legumelor. Peste „drum” de bătrînă e un bărbat la vreo șaptezeci de ani, domnul Adrian Ciuchi, om comunicativ, dar socotit în fiecare cuvînt al său care, după ce m-a cîntărit îndelung din ochi, mi-a zis că-l cunoaște pe Eugen Șendrea, istoricul și publicistul, că el, adică omul acesta din piață, îi este unchi, fiind văr bun cu tatăl amicului meu publicistul. Bătrînul vinde și legume, dar și ceaiuri, precum „untul pămîntului” care, spune omul, e un leac universal. Pe rînd cu el, la aceeași masă întinsă, tronează domnul Dorel care vine, uneori, însoțit de mama sa, o bătrînă de peste optzeci de ani, domnul Dorel vinde de la borcănele cu ardei iuți la sacoșe din plastic, primele fiind produse în gospodăria sa din Gherăiești, celelalte fiind procurate pe o filieră numai de el știută… Ceva mai în spate vinde ceaiuri doamna Bolfă, pe care o cunosc de cîțiva ani, femeia asta e foarte pricepută la plantele de ceaiuri, știe la ce-ți poate folosi fiecare încît, dacă intri „pe mîna ei” e imposibil să nu cumperi o pungă cu mușețel sau o pungă cu floare de tei etc, etc. Tot aici sus, sub acoperișul ăsta al pieții care, sărmanul, s-a cam uzat în anii de cînd piața a fost construită, se vinde miere de albine – omul care vinde are stupi dar, mai înainte de a se ocupa cu albinăritul, a fost militar, e un bărbat cam tăcut, se uită bănuitor la clienți dar, în schimb, are marfă bună, naturală…