Romii din Răcăciuni s-au pus pe afaceri

Luța, morărița din Gîșteni
• de cîteva săptămîni, în comuna Răcăciuni a luat ființă o asociație de prestări servicii, condusă numai de romii din comună n din profitul pe care îl obțin din exploatarea morii din Gîșteni, care a fost cumpărată cu fonduri PHARE, membrii asociației își întrețin cele 20 de hectare de teren pe care le au în proprietate și își asigură salariile n noua moară din Gîșteni o are drept șefă pe Luța Samoilă, care a devenit cea mai vestită morăriță din zona Răcăciunului

Pe Luța Samoilă o știe tot satul. E femeie robustă și muncitoare și știe să aibă grijă de familia ei mai ceva ca de ochii din cap. Pînă în urmă cu cîțiva ani, ea a fost sudoriță la șantierul naval Tulcea. Nu multă lume din sat știa cum se fac vapoarele, așa că părinții, rudele și vecinii se mîndreau foc cu ea. După vreo șase ani de lucru la șantier, Luța a găsit un băiat bun și s-a măritat. A venit acasă, s-a mutat la casa ei și a început să aibă grijă de copiii care au început să vină pe lume. De vreo cîteva luni, însă, Luța a ajuns din nou celebră prin sat. E șefa celei mai moderne mori de prin partea Răcăciunului, care macină făina așa cum nu reușește nici o altă moară din comunele de prin jur. Făina de grîu o scoate albă ca neaua, fără urme de tărîțe prin ea, iar mălaiul îl face galben ca aurul și cu bobul mare ca orezul. Moara a fost deschisă de curînd și a fost înființată de autoritățile locale, care au reușit să obțină pentru asta mai bine de 50.000 de euro din fonduri PHARE.
Gheorghe Bîtlă, viceprimarul din Răcăciuni, spune că proiectul „Moara din Gîșteni” a reușit să obțină finanțare PHARE prin intermendiul Programului „Sprijin pentru strategia națională de îmbunătățire a vieții romilor”. „Poate că sună cam prețios, însă lucrurile sînt cît se poate de simple. Gîșteniul este un sat plin de rromi, care nu au unde lucra și care nu obțin nici un venit în afara ajutorului social. Prin acest program am reușit să dăm de lucru unor familii de rromi și le-am oferit prilejul să se întrețină din profitul pe care îl obțin din exploatarea morii și să își lucreze cele 20 de hectare de teren, pe care alte 40 de familii de romi le-au primit în proprietate printr-un proiect anterior”, explică viceprimarul Bîtlă.

Luța a fost unsă șefă prin vot secret

Imediat după ce proiectul primăriei Răcăciuni a fost aprobat, în Gîșteni a luat ființă asociația „Inițiativa Romilor”. Din grupul de inițiativă au făcut parte atunci 14 oameni: viceprimarul Bîtlă și 13 romi mai gospodari de prin Gîșteni. Printre ei s-a aflat și Nicușor Gîrneață, fost pompier de meserie și care, la cei 37 de ani ai săi, a fost numit președintele asociației. „Alegerea conducerii asociației s-a făcut prin vot secret. Am zis că oamenii se cunosc între ei și să nu aibă rețineri atunci cînd vor să îl propună pe unul sau pe altul. Am pus, însă, patru condiții. Oamenii care vor lucra în asociație să fie cinstiți, harnici, să știe cîte ceva despre morărit, să fie respectați de oamenii din sat și să nu aibă alt serviciu. Așa a fost aleasă Luța Samoilă șefă la moară, iar Gabi Stoica a fost numită adjuncta ei”, mai explică Gheorghe Bîtlă. După ce moara a fost achiziționată, Luța a fost trimisă la curs. „Aproape o lună de zile am fost la cursuri de pregătire la Roman. Am învățat cum să lucrez cu utilajele astea. Știu acum să umblu cu ele și cu ochii închiși”, spune, mîndră de ea, Luța Samoilă. După ce moara a fost dată în folosință, nu a durat mult și aici au început să vină oameni și de prin comunele învecinate. „în toată zona nu există o moară de grîu, iar făină de porumb atît de curată nu mai face nici o altă moară de prin partea locului. E o moară modernă, construită după toate normele agreate de Uniunea Europeană. Nu scoate pic de praf, iar tărîța se duce la locul ei, nu ajunge să fie amestecată cu făina”, mai spune viceprimarul Bîtlă.

Exploatarea morii, o afacere profitabilă

Luța morărița, adjuncta sa Gabi, paznicul de la moară și alți oameni din asociație sînt plătiți acum cu salariul minim pe economie, din banii care sînt cîștigați de pe urma morii. „Dacă peste cîteva luni activitatea se va dovedi profitabilă, atunci poate că le vom mări puțin și salariile”, promite viceprimarul Bîtlă. Tot din banii care se obțin de pe urma exploatării morii, rromii din Gîșteni își lucrează cele 20 de hectare de pămînt pe care l-au primit anul trecut în proprietate, tot în urma accesării unui proiect finanțat din fonduri europene.
Exemplul Răcăciuniului pare să fie urmat acum și de comunele din jur. Primarii din Valea Seacă, Parava, Pîncești, Corbasca și Orbeni au văzut deja că proiectul funcționează și au început să se intereseze cum poate fi pusă o astfel de idee în practică. „Sînt mulți bani pentru îmbunătățirea situației rromilor, care vor fi puși la dispoziția comunităților locale, anul acesta. Totul e să știi cum să-i accesezi”, mai spune, cu tîlc, Gheorghe Bîtlă. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!