S-a scumpit și pămîntul

Administrator

Județ cu peste 650.000 ha de teren, Bacăul nu este prea căutat de investitorii străini. Aceasta nu pentru că ar fi solul de calitate îndoielnică, ci pentru că nimeni nu s-a aventurat să caute moștenitorii unor porțiuni mai mari de pămînt, pentru a-i convinge se vîndă. „Au venit, s-au interesat, au întrebat și au plecat. N-a avut nici unul timp să stea, să umble, să-i caute pe cei care dețin mai multe suprafețe pentru a-i convinge să vîndă. Nici un străin nu vine pentru a cumpăra o palmă de teren. âi interesează suprafețele mari”, avea să ne lămurească Adrian Solomon, primarul de la Faraoani. O situație pe care o întîlnești peste tot în județ. Așa se face că, în mediul rural, numărul străinilor care au pămînt îi poți număra pe degetele unei mîini.
Chiar și așa, pămîntul se vinde. Și nu oricum, ci la prețuri serioase, fie că vorbești de Nicolae Bălcescu, Mănăstirea Cașin sau Colonești, adică zone situate la distanțe diferite față de municipiul Bacău.
în mod normal, cu cît e mai aproape de oraș, terenul e mai scump. Acest lucru ni l-a confirmat primarul din Nicolae Bălcescu, unde pămîntul se vinde la metru pătrat și nu la hectar. Aceasta, întrucît un hectar ar ajunge la prețuri astronomice. „De la Metro la ISCIP, prețul unui metru pătrat este 20-30 euro. Pe partea dreaptă, cum vii de la Bacău spre Bălcescu, se vinde cu 20 euro metrul pătrat. Dincolo de Tracorom, e mai mic, în jur de 10 – 15 euro, iar intravilan spre Valea Seacă costă 8 – 12 euro metru pătrat. Nu au venit investitori stabili, ci doar agenți imobiliari, care cumpără și vînd de pe o zi pe alta”, ne-a lămurit Francisc Tarcău, primarul din Bălcescu.
Tot în euro se calculează tariful metrului de pămînt și la Faraoani, unde, conform celor afirmate de primarul Adrian Solomon, metrul pătrat în intravilan costă între 5 – 10 euro. Cel arabil, calculat în lei, este ceva mai ieftin. „Variază între 50 – 100 milioane de lei hectarul, și nu mi se pare scump. Din păcate, nu prea se duce lumea să facă agricultură. Avem vreo 3-4 inși care o practică pe suprafețe mai întinse”, ne-a declarat primarul Solomon. în privința cumpărătorilor de teren, aceștia sînt tot fii comunei, ca peste tot. „Cei plecați în afară vin înapoi și achiziționează teren pentru a-și face case”, a adăugat Adrian Solomon.
Rezonabile sînt prețurile în comuna Horgești. Și aici însă, acestea au crescut substanțial în ultimii ani. „în urmă cu patru ani, am cumpărat teren intravilan cu 60 milioane hectarul. Acum, au venit niște tineri din Italia, fii ai satului, care au dat aproape 100 milioane de lei pe jumătate de hectar. Și nu în Horgești, ci la Sohodor”, ne-a declarat Ionel Țurcanu, viceprimarul comunei Horgești.
în cealaltă parte a județului, spre Izvorul Berheciului, costurile unui hectar de pămînt intravilan sînt mai acceptabile. Dar tot pentru cei care își permit să scoată din buzunar cîteva zeci de milioane. „Hectarul de teren intravilan costă între 12 – 13 milioane de lei. Dar nu se prea vinde. încercăm să promovăm imaginea comunei în afară, să căutăm investitori străini, cărora le acordăm facilități, însă e greu”, ne-a zis Ion Ciuche, primarul comunei.
Chiar dacă e situat ceva mai departe, la Colonești, prețurile sînt mai piperate. „Depine de poziția terenului. Dacă e mai aproape de șosea, costă vreo 40-60 milioane lei vechi. Dacă e o zonă mai îndepărtată, prețul scade cu vreo 10 milioane. Dar nu se vinde bine. Cumpără doar cei din sat, care au copiii sau rudele plecate în străinătate. în privința investitorilor străini, nici vorbă. Iar una din cauze e și drumul prost care trece prin comună”, a opinat Valentin Mîrzac, primarul de la Colonești.
în zona montană a Bacăului, tarifele sînt mai ridicate. Nu doar pentru că peisajele sînt superbe, ci și pentru că se găsește mai greu de vînzare o bucată de pămînt. „Nu prea avem pămînt de vînzare. Unde a fost ferma pomicolă s-a vîndut cu 50 milioane de lei o suprafață de 180 metri pătrați. La Hîrja, o persoană a cumpărat o prăjină de pămînt cu vreo 40 milioane lei vechi. Se caută suprafețe mici, pentru construcții de case de vacanță”, ne-a spus Niță Nicolae, viceprimarul comunei Oituz.
Nici la Mănăstirea Cașin nu sînt tarife de lepădat. Lucru confirmat și de autorități. „Terenul intravilan e scump. Costă în jur de 900 milioane lei vechi hectarul. Dar cel mai des se vinde la prăjină, între 15 – 20 milioane lei”, ne-a zis Gheorghe Nicolae, viceprimarul comunei Mănăstirea Cașin. Și aici cumpărătorii sînt tot cei plecați în străinătate. „Ultima vînzare, efectuată în urmă cu două săptămîni, a fost făcută de o persoană plecată la muncă în străinătate. A cumpărat vreo 40 de prăjini, pentru construcție”, a specificat viceprimarul Nicolae. Și la Zemeș sînt prețuri mari. Nu ca cele din Mănăstirea Cașin, dar oricum, departe de buzunarul unei persoane care lucrează în sistem bugetar. „Hectarul de teren arabil costă în jur de 172 milioane de lei vechi, fîneața cam 95 milioane lei vechi, iar alte categorii de teren se vînd cu 250 milioane lei vechi”, neua declarat cei din conducerea comunei. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.