„Să nu uiți, Darie!”, varianta aeronautică

Patru tineri studenți la Academia Forțelor Aeriene Române au trecut, ieri, printr-o probă de foc. Nu neapărat cea a ieșirii „la simplă”, fără instructorul de zbor cu ei în carlingă, ci mai ales cea a botezului de după. Piloții, la fel ca și parașutiștii, au un mod aparte de a-și face intrarea în branșă: un botez, de regulă în pielea goală sau cel mult cu lenjeria intimă, într-un morman de mărăcini. Acest gen de inițiere se face de fiecare dată cînd un pilot trece la zbor pe un tip nou de aparat sau cînd iese singur la manșă, fără instructorul de zbor. Cei patru piloți, Adrian Selejan, Dacian Timar, Ovidiu Rus și Adrian Coltuc sînt de pe aeroportul de la Bobocu și sînt veniți în Bacău, unde fac practica de zbor pe avioanele-școală subsonice IAR 99 Șoim. Instructorii acestora, și ei de la aceeași unitate de la Bobocu, sînt extrem de mîndri de rezultatul muncii lor și al studenților pe care i-au scos ieri la simplă pentru prima dată. „Păcat că nu puteți auzi chiotele lor, în momentul în care vin la aterizare după un zbor reușit. E nemaipomenit”, ne-a spus unul dintre piloții cu experiență, care a trecut de mult la zborul pe aparate supersonice.
Primul care s-a avîntat în aer a fost Adrian Selejan și a coborît din carlingă aproape plutind, după ce-a simțit gustul zborului de unul singur. „Pentru mine a fost ca o eliberare, să nu mai aud vocea instructorului în spate și să dau toate comenzile de unul singur”, ne-a spus Selejan după ce-a aterizat și a fost felicitat de colegi. Nici n-a apucat bine să termine, că prietenii, colegii și instructorii l-au înșfăcat și l-au aruncat în mormanul de mărăcini pe care îl pregătiseră pe ascuns în spatele unui autobuz. Tînărul s-a văitat, dar nu așa tare cum ne-am fi așteptat. în primul rînd că mărăcinii erau cam puțini și în al doilea rînd că puțini dintre ei au trecut prin costumul de pilot cu care era îmbrăcat.

Al treilea botez, și cel mai blînd

Aveam să aflu apoi de la ceilalți piloți, Adrian Coltuc, Ovidiu Rus și Dacian Timar că acesta este cel de-al treilea botez pe care îl primesc de cînd sînt la academie și că „inițierea” a început în anul II. „Zborul a fost mult prea reușit ca să mă mai plîng acum de mărăcini. Dar trebuie să vă spun că acesta a fost cel mai blînd botez de care am avut parte pînă acum. Ehe…, să mă fi văzut la celelalte două! Mormanele de spini erau mai înalte decît mine și eram doar în chiloți. Și după trei luni, mai găseam cîte un spin”, ne-a spus și Adrian Coltuc.
Potrivit veteranilor, acest gen de botez este menit să-i reamintească permanent pilotului să nu cumva să facă greșeli de pilotaj care l-ar putea aduce într-o situație mult mai gravă. „Să nu aterizezi pe burtă!”, spun ei, și-l trîntesc pe inițiat cu burta în spini. „Să nu dai bonturi!”, îi urează ei, făcînd referire la aterizarea care seamănă cu salturile unui cangur, și-l trîntesc de mai multe ori la rînd cu spatele în mărăcini. „Să nu vii la aterizare peste pantă, să nu vii sub pantă, să nu ieși de pe pistă, pentru că uite unde ajungi. Să nu uiți!”, îl îndeamnă colegii și prietenii, care îl trîntesc la fiecare eventuală greșeală în mormanul de mărăcini, și sînt destule altele pe care nu le mai înșirăm. Iar piloții îndură sau scot cel mult un geamăt. Este singura lecție dureroasă despre efectul pe care l-ar putea avea o cît de mică greșeală de pilotaj și care s-ar lăsa cu răni mult mai grave, dacă nu chiar drame.
„Oricum, eu sînt mîndru de ei! Sînt formidabili, au ieșit foarte bine, avionul este nemaipomenit, zboară și ziua și noaptea, poate fi armat atît cu armament Vest, cît și Est, și este dotat cu avionică compatibilă cu cea a avioanelor F 16 modernizate”, ne-a spus lt. cdor. Adrian Toma Crișan, instructorul șef care se ocupă și de securitatea zborului pentru studenții de la Bobocu. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!