Sătenii din Brusturoasa ies în lume cu produse tradiționale

Un program inițiat de fundația Powerfull Information din Marea Britanie și Asociația „Prietenii Pămîntului” din Galați pune în valoare, în comuna Brusturoasa, tot ce au sătenii de aici mai bun de arătat lumii: tradiții, obiceiuri și produse pe care ei le obțin tradițional în propriile gospodării. Cele două organizații au găsit la Brusturoasa un sprijin important la Primărie, dar și din partea unui grup de inițiativă care se numește „Brîul Pămîntului” – după numele unei plante de leac care crește în zonă. Primul eveniment din acest program a avut loc luni, 27 decembrie, în comuna Brusturoasa, prin organizarea primei ediții a festivalului de obiceiuri și tradiții de iarnă intitulat și el „Brîul Pămîntului”. Acest eveniment vine la numai două luni după ce un grup de localnici au fost invitați și au participat la o reuniune a membrilor asociației internaționale Slow Food organizată la Torino, la care au participat aproape 5.000 de oameni din 120 de comunități tradiționale din întreaga lume. Ei au dus acolo, la reuniunea intitulată „Terra Madre – întîlnirea mondială a comunităților produselor tradiționale”, gustul și culoarea locală a comunității în care trăiesc, o parte din farmecul vieții de român trăită departe de toate greutățile ei, și au plecat apoi acasă cu zeci de prietenii noi, dar și cu speranța că, într-o zi, ar putea face parte de drept dintr-o asemenea mare comunitate.

Luni, la Brusturoasa, a fost sărbătoare mare. Peste o mie de oameni s-au adunat de dimineață în fața primăriei, unde s-a format un convoi al cetelor de urători și colindători care dau viață, an de an, unor obiceiuri de iarnă unice. Au venit cete din toate satele comunei, cete de ursari, ceata cu cerbul sau capra, ceata celor cu plugușorul sau corul și instrumentiștii care cîntă colinde. Merita să-i vezi pe colindători, costumele populare originale, scoase cu mare grijă din lăzile de zestre ale bunicilor, urșii superbi și ursarii costumați și mascați haios, între care cel mai mic nu avea decît patru ani – un băiețel, Florin, cu chip de îngeraș și numai vînă printre urșii cei mari. Merita să-i vezi pe gospodarii care au scos perechi de boi zdraveni și plugurile împodobite cu crenguțe de brad și panglici tricolore. De asemenea, merita să vezi ceata Jianului și Banda lui Bujor – care au ținut, pe scena amenajată pe malul Trotușului, un spectacol de circa o oră, așa cum merita să-i vezi pe veteranii de război Gheorghe Toncu – de 84 de ani, și Aurel Coman – de 82 de ani care, mîndri nevoie mare, au purtat drapelul național și au deschis convoiul colindătorilor, ca și pe gazdele care i-au primit, o pereche de săteni care chiar atunci împlineau 50 de ani de căsnicie. „I-am invitat la festival – ne-a spus unul dintre organizatori, Mariana Oprea – pe toți fii satului, pe veterani, pe urmașii foștilor moșieri Sturdza, Varlam și Lascăr. Am organizat totul numai cu oameni din sat. Am scormonit peste tot și i-am descoperit pe cei care mai păstrau obiceiurile, cum este Simion Boia care a dat viață Jianului sau cetei Banda lui Bujor”. Au venit, luni, la Brusturoasa, oameni din toate satele învecinate, iar printre sponsorii festivalului s-a numărat și un om de afaceri ungur din județul Harghita, impresionat de hotărîrea brusturesenilor de a reînvia tradiții atît de frumoase. „Am plîns dimineață, cînd m-am îmbrăcat cu costumul mamei mele” – a spus o tînără care făcea parte din alai. Iar o femeie a adăugat: „De 29 de ani sînt căsătorită cu cineva din satul ăsta, dar niciodată n-am văzut atîta lume împreună”.

Englezii ne învață ce valoare au tradițiile

Fața culturală a ieșirii în lume a celor din Brusturoasa ascunde, însă, și o preocupare de dezvoltare economică, pe toate planurile. După ce au văzut ce pot face comunitățile tradiționale reunite acum două luni la Torino, au înțeles că și munca lor valorează mai mult. Președintele asociației „Prietenii Pămîntului”, Camelia Zamfir, spunea că pentru programul pe care îl derulează cu Powerfull Information a ales această comună pentru că a văzut deja ce poate oferi lumii. „Delegații care au fost în Italia – a spus Camelia Zamfir – au impresionat auditoriul cu produsele tradiționale din Brusturoasa, între care brînza în coajă de brad, cu costumele și obiceiurile locului. După această manifestare ne-am gîndit cum să-i facem și pe localnici să prețuiască foarte mult ceea ce au. Aceasta a fost ideea și scînteia acestui festival. Brusturesenii trebuie să încerce ca la anul să dea cel puțin aceeași amploare acestui festival, încît să atragă foarte multă lume în sat”.
Powerfull Information derulează de circa patru ani în România un program unic, prin care nu face proiecte noi, ci ajută grupuri de inițiativă și comunități locale să-și redescopere identitatea, să redevină comunități, să le pese unora de ceilalți și de natura în mijlocul cărora se află comunitatea lor. „Brusturoasa – a precizat Camelia Zamfir – este una dintre comunitățile selecționate, pentru că aici am găsit cîțiva oameni ai locului care și-au dorit să reînvie tradițiile copilăriei lor sau tradițiile de care au auzit numai de la părinți. Partenerul din Marea Britanie este impresionat de potențialul care se găsește în România, în rîndul oamenilor simpli. Care au nevoie, poate, numai de puțin mai multă informare, de îmbunătățirea comunicării în cadrul comunității, pentru a se promova. Munca noastră în asta constă”.

Bani buni din obiceiuri și produse tradiționale

După ce au fost împreună la „Terra Madre”, Camelia Zamfir a discutat cu cei din Brusturoasa și i-a convins că ar fi păcat să rămînă numai cu atît. După prezentările de acolo au fost contactați de foarte mulți străini, care sînt impresionați de mediul natural din România, care mai păstrează ceva din biodiversitate. „Am făcut cîteva vizite în sat – a continuat coordonatoarea din Galați a programului -, am vorbit cu oameni și i-am întrebat de ce ar trebui să vină cineva în Brusturoasa. Pentru că este frumos, pentru că este liniște, pentru că țes frumos. Am văzut în casele femeilor de aici metri de covoare. Mi-au spus că le păstrează și le dau din generație în generație. Or, în alte părți din România lumea face bani din asta, de exemplu în Maramureș, în Transilvania, în comunitățile ungurești și săsești, care promovează foarte mult produsele tradiționale. Am văzut și aici un astfel de interes și, în luna noiembrie, i-am invitat pe unii dintre ei la Galați, unde are loc anual un tîrg al meșteșugarilor, pentru promovarea meșterilor locali, dar și din țară. Atunci iar ne-am întrebat dacă și la Brusturoasa putem face ceva pînă de Sărbători. Am lucrat cu ei, i-am învățat cum se dezvoltă un proiect, cum se pune pe hîrtie, cum se face comunicarea în sat și rezultatul s-a văzut. Am lucrat și cu intelectualii, dar și cu alte categorii de săteni, cu toată lumea. Am vorbit cu bătrîni, cu oieri, știu acum cum se face brînza aici, știu cum sînt crescute animalele, știu că sînt multe lucruri de îmbunătățit, dar există un potențial foarte mare”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!