Satul care se scufundă

Șase case și mai multe gospodării anexe ale sătenilor din Frumușelu, comuna Glăvănești, se pot prăbuși în orice moment. Asta, deoarece de mai mulți ani, o lucrare ce ține de îmbunătățirile funciare (ravenă – n.n.) tinde să se adîncească de la sine și să tragă după ea și acareturile oamenilor. Primarul comunei, Gheorghe Tilibașa, spune că, „în fiecare zi, oamenii se uită în fundul curților și pe drumurile comunale pe unde trece adîncitura, fără a putea să miște un deget. După inundațiile de anul trecut, s-a stabilit un pichet (semn topografic – n.n.) pe unde avea să treacă barajul care i-ar fi protejat pe oameni, dar legile funciare au dat totul peste cap. Adică, săteanul pe al cărui pămînt se afla acel pichet l-a mutat o sută de metri mai la vale, fiindcă nu a dorit ca barajul să se construiască pe pămîntul lui”, a declarat edilul din Glăvănești. Tilibașa spune că prefectul Gabriel Berca a fost informat despre situația de la Frumușelu, dar „nu a fost de ajuns că ne-au șters din greșeală de pe listele celor calamitați, acum ni se cere să întocmim noi tot felul de hîrtii, pentru ca dealul să nu-i îngroape pe oameni”, a încheiat Gheorghe Tilibașa.

Ravena pune în pericol jumătate de sat

Specialiștii de la Unitatea de Administrare a âmbunătățirilor Funciare (UAIF) Bacău spun că, pentru îndreptarea situației de la Frumușelu, ar fi nevoie de peste cinci miliarde de lei vechi, bani care în acest moment lipsesc cu desăvîrșire. „Știu că satul are peste două mii de suflete, iar acea ravenă împarte așezarea în două. Ar fi vorba despre un pericol pentru o mie de locuitori, pentru că adîncitura amenință căile de comunicație și gospodăriile oamenilor. Ravena tinde să sape în jos, să se adîncească, iar acest proces natural trebuie oprit. Se impun de urgență lucrări de micșorare a pantei, lucrări transversale și executarea de baraje, pe o lungime de cel puțin cinci sute de metri. Doar așa o putem opri. în cele cinci miliarde de lei intră executarea de amenajări de drumuri, consolidări de maluri, amenajarea pădurilor de pe marginea ravenei și construirea unor canale marginale betonate”, a declarat șeful UAIF, George Ifrim. Pînă la executarea lucrărilor, primarul din Glăvănești a pus „din surse proprii” o balustradă din lemn, dar, spune el, „nu ajută prea mult acele lemne, cît timp malul se surpă văzînd cu ochii”. „Aștept doar o situație la obiect din partea specialiștilor de la UAIF. Dacă trebuie, vom interveni de urgență, fără nici un fel de probleme. Găsim noi modalitatea, dar, vă repet, aștept hîrtiile celor de la âmbunătățiri Funciare”, a concluzionat Gabriel Berca. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!