Școlile din județ rămîn de izbeliște

Redacția Ziarul de Bacău

Un director de școală a devenit, în județul nostru, mai rar ca iarba de leac. Nimeni nu vrea să se înhame la a conduce o instituție școlară fiindcă nu mai rentează. Un concurs de director cîștigat presupune o pregătire specială și multe responsabilități. însă cînd vine vorba de răsplata muncii, cei ajunși în funcții constată că banii sînt de mizerie. Așa s-a ajuns ca aproape nici un dascăl să nu mai vrea să ajungă director. Cea mai bună dovadă este numărul extrem de mic de dascăli înscriși la concurs.
La sesiunea de examinare din această toamnă, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Bacău a scos la bătaie 143 de funcții de directori, din care doar trei sînt de directori adjuncți și restul de directori generali. Pentru evaluare s-au încris, în total, doar 24 de concurenți, dintre care 20 pentru directori generali și alți patru pentru directori adjuncți. înainte de a intra în sala de examen, patru concurenți au fost descalificați de evaluatori pentru că nu au întrunit condițiile impuse de legislație. Așa stînd lucrurile, după concursul de ieri, nu mai puțin de 124 de unități de învățămînt, cele mai multe din mediul rural, vor rămîne la mîna directorilor cu delegație. Există însă și unități de învățămînt de la oraș, cum ar fi Grădinițele nr. 40, 13, 14 sau 34 din Bacău, care vor fi conduse tot de directori interimari. Practic, mai bine de 30 la sută dintre unitățile de învățămînt din județ vor rămîne de izbeliște, de vreme ce managementul va fi asigurat de cadre didactice numite, care nu au avut nici măcar curajul să treacă printr-un concurs în care să-și demonstreze abilitățile de conducere.
Situația este una alarmantă și vine să confirme tendința din ultimii ani, care arată că în special școlile din mediul rural rămîn în voia sorții. Profesorii nu vin să se înscrie la concurs fie din cauză că nu îndeplinesc condițiile minime cerute de lege, fie pentru că nu se simt pregătiți să conducă o școală. Mai există și o altă categorie, a cadrelor didactice care consideră că banii dați de stat nu sînt suficienți comparativ cu responsabilitățile impuse de o asemenea funcție. Așa stînd lucrurile, mai marilor învățămîntului băcăuan nu le rămîne decît soluția de rezervă, dar care a devenit deja tradiție. Adică numirea cu delegație a unor profesori care acceptă să preia destinele unei școli, pînă se răzgîndesc sau se plictisesc și reununță la postul de director.
Diferența majoră dintre directorii care dau concurs și cei numiți prin semnătură este că cei din urmă nu au contract managerial cu ISJ. Ei nu pot fi trași la răspundere pentru greșelile pe care le fac sau nu pot fi determinați să rămînă mai mult timp directori. în oricare din cazuri, cei care au de suferit sînt elevii și cadrele didactice din școala prin care se perindă managerii cu delegație. în plus, dezvoltarea pe termen lung a școlii este lăsată la voia întîmplării, de vreme ce directorii cu delegație nu au un plan managerial privind atragerea unor surse de finanțare sau activități didactice și educative de perspectivă.

Directori cu concurs, dar cu punctaj minim

Pe de altă parte, nici directorii care au luat concursul nu au demonstrat că au cine știe ce abilități manageriale. în urma susținerii testului grilă și a evaluării activității didactice, au trecut de concurs toți cei 16 concurenți care s-au perindat prin fața comisiei de examinare. Numai că 10 din cei 16 cîștigători au luat punctajul minim care le dă dreptul să ocupe funcții de conducere. Micaela Gălățeanu (Școala Oncești), Lidia Vătavu (Plopana), Lucreția Tîrîlă (Școala „Ion Luca” Bacău), Florica Trandafirescu (Valea Seacă), Nicolae Ruseiu (Dragomir, comuna Berzunți), Petrică Rădoi (Corbasca), Maria Bușilă (Bolătău), Gheorghe Albotă (Dealu Morii), Gheorghe Hodorog (Huruiești) și Marcel Mazilu (Cucuieți, Solonț) au adunat 84 de puncte, adică exact minimul permis de lege pentru a ajunge directori. Și mai grav este că nimeni nici măcar nu s-a apropiat de punctajul maxim. Cel mai bun candidat, profesorul Ion Mihai, de la Liceul Sportiv din Bacău, a primit din partea examinatorilor doar 94,5 puncte, în condițiile în care maximul prevăzut de lege este de 135 de puncte.
Criza de directori i-a adus într-un așa grad de disperare pe mai marii sistemului de învățămînt de la noi, încît aceștia sînt bucuroși că vin directorii la concurs, chiar dacă punctajul lor, în final, nu este unul spectaculos. „Sîntem mulțumiți că avem directori. Faptul că au luat punctajul minim arată că, probabil, au învățat ca să ia concursul, nu ca să știe. O să aprofundeze în timp. Abia după 90 de zile o să vedem care merită să fie director și care nu”, ne-a declarat Livia Sibișteanu, inspector școlar general adjunct și președinta comisiei de examinare.
în rest, celelalte școli care nu au un director desemnat prin concurs vor avea de suferit. Atîta vreme cît nu va fi cineva interesat să le ceară dascălilor mai mult, aceștia își vor face treaba așa cum știu, mulți la minima rezistență. Totul se va răsfrînge, în final, asupra copiilor. Elevii de la țară cad pe capete la examenul de testare națională, iar cei care izbutesc totuși să ajungă la liceu abia fac față concurenței cu elevii de la oraș. (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.