Scrisoarea zilei

Pădurea – o necesară schimbare de mentalitate

*Gînduri despre Luna pădurii

O mărturisire: mi-am petrecut tinerețea și întreaga viață activă în silvicultura județului Bacău, adică peste 41 de ani, și doresc să transmit cîteva gînduri și sugestii legate de organizarea acțiunilor din cadrul Lunii pădurii. Faptul că după 1990 s-a reluat o veche tradiție – aceea de a se organiza, în perioada 15 martie – 15 aprilie -Luna pădurii, sau sărbătoarea sădirii arborelui, tradiție căreia i-a dat viață savantul Spiru Haret încă din anul 1902, a fost un semn benefic, dar care nu s-a reflectat în măsuri corespunzătoare de protejare mai intensă a pădurilor; din multiple cauze, fenomenele de distrugere din fondul forestier s-au intensificat, ajungînd pe alocuri la cote alarmante.
Ce este de făcut?
Pădurea românească necesită urgente măsuri de redresare, avînd în vedere și faptul că pe țară procentul de împădurire este de 26,7 la sută, cu mult sub nivelul majorității țărilor europene, iar în județul Bacău este de 41 la sută, relieful foarte accidentat din unele zone ducînd și la grave distrugeri, în mod pregnant pe parcurul anului trecut.
Pădurile județului nostru sînt de o mare diversitate bioecologică și cu o mare capacitate productivă, dar necesită măsuri ample de redresare și reechilibrare. în perioada de după 1990 cadrul legislativ elaborat a fost permanent depășit de realitățile în schimbare datorită și aplicării a trei legi de retrocedare, reușind să „cîrpească” unele nevoi imediate, neacoperite, dar care nu au stopat fenomenele negative. Direcția Silvică Bacău nu a mai putut și nu poate acoperi, singură, noua situație, avînd în vedere că își restrînge administrarea la ceva mai puțin de o jumătate din fosta suprafață deținută. Numai un amenajament silvic bazat pe principii tehnico-silvice unitare, indiferent de proprietar, dublate de măsuri organizatorice specifice, poate impune măsuri de reglementare strictă a recoltării de masă lemnoasă, dar și de măsuri de regenerare (de împădurire ș.a.) care să asigure continuitatea pădurilor, avînd în vedere că măsurile de conducere și îngrijire a fondului forestier sînt continue și pe întreg fondul gospodărit.
Acțiunile din cadrul Lunii pădurii au o încărcătură întrucîtva simbolică și nu acoperă decît parțial ansamblul măsurilor de gospodărire a fondului forestier. O idee de bază este aceea că grija față de pădure trebuie să se manifeste la nivelul întregii societăți, dar cei care au o putere mai mare sînt organele locale ale administrației – primăriile, prefectura -, poliția, școlile, cultele, tinerii, și bineînțeles – silvicultorii și noi proprietari – ca de altfel întreaga populație. Anii din urmă au evidențiat o deosebită sensibilitate față de această sărbătoare a silviculturii, a tineretului școlar, prin desene, afișe ș.a. organizate în cadrul manifestărilor de către Direcția Silvică. în definitiv, pădurile sînt zestrea generației actuale, dar mai ales a copiilor și nepoților noștri; a generației viitoare.
Avînd în vedere gradul de dezvoltare socială a țării și a județului, este necesar ca măsurile de protecție a pădurii să-și găsească respectarea peste tot, inclusiv în plan legislativ. Un aspect deosebit de sensibil este acela al determinării la nivelul întregii societăți a formării unei „conștiințe forestiere”, niciodată pe deplin realizată, dar pusă în evidență ca foarte necesară mai ales de savanți și de oameni ai pădurii, precum silvicultorii Simion Mehedinți, Marin Dracea, Constantin Chiriță, istoricul Constantin C. Giurăscu ș.a. Este timpul să reflectăm că în țări precum Germania, Austria, Elveția și altele atitudinea față de pădure face parte din cultura țărilor respective și o schimbare de mentalitate poate fi și la noi definită, avînd în vedere structura sufletească a poporului, mai ales a oamenilor din mediul rural. Nu în ultimul rînd, să medităm la noi concepte teoretice, dar cu impact practic, precum biodiversitatea – prezentă pregnant în pădurea românească, dezvoltarea durabilă, rolul social al pădurii, ce ne ajută și să ne integrăm mai rapid în Uniunea Europeană. Să deplasăm atenția de la aspecte mai mult festiviste, de sezon, la aspectele mai profunde, spre a ne redefini dragostea față de pădure, căreia îi rămînerm permanent datori. (Gheorghe Bălan, inginer silvic pensionar)e căreia i-a dat

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!