Și contabilitatea instituțiilor publice trece prin furcile UE

Administrator

în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, România a realizat reforma contabilității publice prin „Suplimentarea contabilității de fluxuri de lichidități cu contabilitatea de obligații”. „Prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1917/2005 – am aflat de la purtătorul de cuvînt al Direcției Generale a Finanțelor Publice, Maricel Radu – au fost aprobate Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituții publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu aplicare de la 1 ianuarie 2006”.

Reglementările privind contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor dau posibilitatea reflectării în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale, a reflectării valorii reale a activelor aflate în administrare, precum și a prezentării obiective prin sistemul situațiilor financiare trimestriale și anuale a informațiilor contabile cu privire la evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a excedentului sau deficitului patrimonial. Pentru instituțiile publice – a precizat Maricel Radu -, documentul oficial de prezentare a situației patrimoniului aflat în administrarea statului și a unităților administrativ-teritoriale și a execuției bugetului de venituri și cheltuieli, sînt situațiile financiare trimestiale și anuale: bilanț; contul de rezultat patrimonial; situația fluxurilor de trezorerie; situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor; anexe la situațiile financiare (politici contabile și note explicative); contul de execuție bugetară. Instituțiile publice au obligația să conducă contabilitatea în partida dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general.
Planul de conturi general cuprinde clasa de conturi 1- „Conturi de capitaluri”, clasa 2 – „Conturi de active fixe”, clasa 3 – „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”, clasa 4 – „Conturi de terți”, clasa 5 – „Conturi la trezoreria statului și bănci comerciale”, clasa 6 – „Conturi de cheltuieli”, clasa 7 – „Conturi de venituri și finanțări”. Cu ajutorul acestor conturi, instituțiile publice trebuie să înregistreze operațiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilității de drepturi și obligații (de angajamente), respectiv în momentul creării, transformării sau dispariției/ anulării unei valori economice, a unei creanțe sau unei obligații. „în felul acesta – a mai spus purtătorul de cucvînt al DGFP Bacău -, contabilitatea instituțiilor publice, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute asigură înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atît pentru cerințele interne ale acestora, cît și pentru utilizatorii externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele financiare internaționale)”. (Petru DONE) asigură înregistrarea cronologică și sistematică

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.