Sinaxar ortodox: Sfinții Mucenici Zenovie, episcopul egeilor, și sora lui, Zenovia

Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Alfons Rodriguez
Duminică, 31 octombrie
Sinaxar ortodox: Sfinții Stahie, Amplie, Urban, Aristobul, Nareis și Apelie
Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Petroniu
Din învățăturile sfinților părinți despre rugăciune: „Este fericit lucru cu adevărat a nu păcatui. Dacă unii vor păcătui, să nu deznădăjduiască, ci să plîngă pentru păcatele făcute, căci prin plîns, vor putea redobîndi fericirea. Este lucru bun să ne rugăm totdeauna, așa cum ne învață Sfîntul Apostol Pavel: «Neîncetat rugați-vă, adică noaptea și ziua și în tot ceasul». Adică să te rogi nu numai cînd intri în biserică, iar în celelalte ceasuri să fii fără de grijă, ci ori lucrezi, ori de dormi, ori de călătorești, ori de mănînci, ori de bei, ori de zaci, să nu-ți sfîrșești rugăciunea, că nu știi cînd va veni Cel ce-ți va cere sufletul. Cînd poți, pleacă-și genunchii, iar cînd nu poți, roagă-te cu mintea și seara și dimineața și în amiază-zi. Dacă rugăciunea ta va merge înaintea muncii și, sculîndu-te din pat, mișcările tale cele dintîi se vor face prin rugăciune, atunci păcatul nu află intrarea în sufletul tău.
Rugăciunea este păzitoarea întregii înțelepciuni, pedepsire a mîniei, umilire a îngîmfării, curățire a pomenirii de rău, surpare a invidiei, îndreptare a păgînătății. Rugăciunea este putere a trupurilor, ocîrmuire a casei, bună așezare a cetății, tărie a împărăției, biruință în războaie, întemeierea păcii. Rugăciunea este pecete a fecioriei, credință a nunții, armă a călătorilor, păzitoare a celor ce dorm, îndrăzneală a celor ce priveghează, bună aducere de roade a plugarilor, mîntuire a corăbierilor. Rugăciunea este ajutătoarea celor ce se judecă, slăbire a celor legați, inimă bună a celor întristați, dulceața celor ce se bucură, mîngîiere a celor ce plîng, praznic al celor ce nasc, cunună a celor căsătoriți, îngropare a celor ce mor. Rugăciunea este vorbirea cu Dumnezeu, cinstire întocmai cu îngerii, sporire a bunătăților, abatere de la răutăți, îndreptare păcatelor. Rugăciunea lui Iona i-a făcut casa în pîntecele chitului, iar pe Iezechil l-a întors la viață din porțile morții. Tinerilor din Babilon le-a prefăcut văpaia cuptorului în stropi de rouă, iar Ilie, prin rugăciune, a legat cerul să nu plouă trei ani și șase luni. în toată viața oamenilor nu este altă avere mai cinstită decît rugăciunea. De aceasta niciodată nu trebuie să ne depărtăm. Ci, să nu rugăm, că nu deșartă să se facă osteneala noastră, precum a zis Domnul: «Cînd stați, rugați-vă, lăsați orice aveți asupra cuiva, ca și Tatăl vostru cel ceresc să vă lase greșelile voastre.»în zadar ne ostenim, rugîndu-ne, dacă avem vrajbă cu cineva. însuși Mîntuitorul Iisus Hristos zice: «Dacă îți vei aduce darul tău la altar și acolo îți aduci aminte că are cineva ceva asupra ta, lasă-ți darul tău înaintea altarului și, ducîndu-te, împacă-te întîi cu fratele tău și atunci, venind, adu-ți darul tău.» Dacă nu vei face aceasta mai întîi, toate cîte aduci sînt neprimite. Iar daca vei face porunca Stăpînului, atunci cu îndrazneală roaga-te Domnului zicînd: «Lasă-mi, stăpîne, datoriile mele, precum și eu am lăsat fratelui meu, împlinind porunca Ta». Si-ți va răspunde Iubitorul de oameni: «Dacă ai lăsat, îți las și eu. Dacă ai iertat, îți iert și eu ale tale, că stăpînire am pe pămînt să iert păcatele. Lăsați și vi se va lăsa vouă». (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!