SINAXAR Sinaxar creștin – ortodox: Pomenirea Sfîntului Profirie

Sinaxar romano – catolic: Pomenirea Sfîntului Alexandru

Să nu faci farmece, nici descîntece, nici să te deprinzi la învățătură rea, că toate acestea strică Legea. Să nu grăiești vorbe de rușine, nici să faci cu ochiul, nici să fii bețiv, că dintr-acestea se ajunge la desfrînare. Să nu te încrezi în vise, căci asta înseamnă vrăjitorie, ca să nu te amăgești pe tine și pe alții. Să nu iubești aurul, ca nu cumva, în locul lui Dumnezeu, să slujești lui Mamona. Să nu fii măreț, ca un fariseu, că cel ce se înalță se va smeri. Și cel măreț între oameni urît este înaintea lui Dumnezeu. Să nu fii aspru, nici grabnic, că amîndouă duc la desfrînare.

Fii răbdător și blînd, întru înțelepciune, pentru că cei blînzi vor moșteni pămîntul celor vii. Să nu fii îndrăzneț, că omul îndrăzneț cade în rele. Să nu-l cerți pe slujitorul tău, întru mînia sufletului tău, ca nu cumva să suspine din pricina ta, căci atunci va fi asupra ta mînia lui Dumnezeu. Să nu faci nedreptate nici unui om, ca să nu te blesteme pe tine. Că pe cel ce te blestemă, întru mînia sufletului său îl va auzi Făcătorul lui.

Pe frați și pe cei aproape ție să nu-i treci cu vederea. Pe ai tăi, pe cei de o seminție, să nu-i urăști. Să nu intri la rugăciune în ziua vicleșugului tău, mai înainte de a îmblînzi mînia ta. Pătimirile cele ce ți se întîmplă ție, să le primești cu liniște, iar ispitele, fără de necaz, știind că plata de la Dumnezeu ți se va da tie, precum lui Iov și lui lazar. Pe cei ce-ți grăiesc ție cuvîntul lui Dumnezeu, proslăvește-i și să-ți aduci aminte de ei, ziua și noaptea. Să-i cinstești ca pe niște mijlocitori buni ai tăi. Că unde este învățătura lui Dumnezeu, acolo este și Dumnezeu. Să cauți în toate zilele la fețele sfinților bărbați, ca sa le cinstești cuvintele lor și ca să nu intri în vrajbă cu dînșii, aducîndu-ți aminte de Core, Datan și Aviron, care l-au supărat pe Moise și i-a înghițit pămîntul. Această cale este calea vieții.

Iar calea morții este aceea ce se lucrează prin înstrăinarea de cunoștința lui Dumnezeu, adică prin faptele cele rele văzute, precum desfrînările, uciderile și altele. Iar de voim să ne izbăvim de toate răutățile ce zac asupra noastră, atunci să iubim înfrînarea de la mîncare și băutura, precum a zis Sfîntul Apostol Pavel: „Ori de mîncați, ori de beți, ori altceva de faceți, toate întru slava lui Dumnezeu să le faceți”. Iar celor lacomi le zice: „Pîntecele lor este Dumnezeul lor și rușinea lor este slava lor”. (Constantin GHERASIM)