Sinaxar romano – catolic: Pomenirea Sfîntului Patriciu
Dumnezeu ne-a pregătit viața în ceruri și ne cheamă la ea. E bine să nu-i facem plăcere trupului nostru, adică să mîncăm și să bem, să avem obiceiuri păcătoase, ca să nu pierdem Împărăția cerurilor și pe Cel ce ne-a chemat acolo. Iar noi ne lepădăm de toate acestea și spunem: „Mi-am luat femeie și nu pot să merg”, ori „Boi mi-am cumpărat și mă duc să-i încerc”Bucuroși mai mult de lucruri ale vieții acesteia, ne lepădăm de viața veșnică și nu-L auzim pe Domnul, care grăiește: „Nu vă îngrijiți pentru ziua de mîine, ce veți mînca, ce veți bea, sau cu ce vă veți îmbrăca…” Gîndindu-ne la toate acestea, să ne deșteptăm ca din somn și să mergem pe calea cea strîmtă, care ne duce la Împărăția cerurilor. Să ne ostenim la post, la rugăciune, la înfrînare, deoarece Împărăția cerurilor cu greu o cîștigăm și numai cei ce se ostenesc ajung la ea. Domnul a zis: „Dacă grăuntele de grîu, căzînd pe pămînt, nu va muri, apoi singur va rămîne, iar de nu va muri, mult rod va face”. „De nu vom omorî poftele noastre cele trupești, nu vom putea să facem roduri cerești”. Că cel ce nu-și iubește sufletul în veacul acesta, îl va afla pe el în viața cea veșnică.
Să ne străduim, pe cît putem, să-L urmăm pe calea deschisă nouă. Înainte să spună că nu poate, fiecare să încerce să se abțină de la toate tentațiile după puterile sale. Dumnezeu va vedea strădaniile noastre și ne va ajuta. Ni se pare oare lungă viața noastră? Oare nu-i ea de 50, 60 sau 70 de ani, cel mult o sută, și, oare, ni se pare nouă că ne ostenim prea mult? Dacă ne vom chinui măcar puțin în această lume, acolo, în ceruri, în veci vom fi împărați. Sau dimpotrivă: aici vom viețui puțin cu slavă, bine hrăniți, bînd și satisfăcîndu-ne poftele trupești, fără de înfrînare, iar dincolo vom fi dați la osîndă pe veci. Să trăim deci cu post, cu rugăciune, cu osteneală și cu răbdare, plîngîndu-ne păcatele noastre și avîndu-L pe Iisus Hristos pururea înaintea ochilor în ziua judecății. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns