În România funcționează trei sisteme de asigurări de sănătate: cel public, la care cotizează tot omul de rînd, cel din transporturi, la care contribuie toți salariații din acest domeniu și sistemul de asigurări de sănătate pentru angajații din armată, ordine publică, siguranța națională și autoritățile judecătorești. Același sistem funcționează și pentru farmacii. Indiferent de cîte sisteme paralele există, banii se adună într-o singură pungă: cea a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceasta ar trebui să aloce bani către Casele județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), care, la rîndul lor, să vireze banii pentru asigurații din toate sistemele. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Pînă acum, în Bacău nu s-a primit nici un leu pentru asigurații din celelate sisteme, în vreme ce CJAS Bacău decontează toate serviciile medicale, medicamentele și analizele de laborator ale asiguraților din sistemele paralele.
Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor (CAST) și Casa Asigurărilor de Sănătate, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ) și-au început activitatea la 1 ianuarie 1999. De atunci, toți salariații din aceste domenii plătesc contribuția la asigurările de sănătate în fondurile celor două instituții. Firesc ar fi fost ca ei să dispună și de servicii medicale separate, din moment ce s-au și înființat alte două sisteme de asigurări de sănătate, total diferite de sistemul comun, la care are acces și pentru care cotizează fiecare om de rînd. Numai că rețeaua CAST și cea a CASAOPSNAJ aproape că nu există. Ici-colo cîte un spital militar, și doar cîteva în rețeaua transporturilor. Așa se face că, cel puțin în Bacău, toți asigurații din transporturi, judecătorii, avocații, notarii, militarii, serviciile speciale și gardienii publici apelează tot la serviciile medicale din rețeaua publică. Pur și simplu, pentru că nu au unde se duce în altă parte.
Ca să reglemeteze cumva situația, autoritățile au decis să adune banii în același buzunar, rămînînd ca CNAS să deconteze toate cheltuielile efectuate cu acești pacienți. Sistemul este însă nefuncțional.
Una dintre cauze este că cele nu au filiale în județe. Apoi pentru că nici la nivelul autorităților centrale nu există o evidență clară a numărului de asigurați în aceste sisteme. Mai mult, la insistențele noastre la CASAOPSNAJ, șeful Departamentului de evidență a asiguraților, doctorița Ioana Tudosie, ne-a declarat că nu ne poate da astfel de informații. „Nu vă pot da aceste date pentru că sînt secrete. Trimiteți un fax cu cerința dumneavoastră și va decide domnul director”, ne-a spus Ioana Tudosie. Faxul a fost trimis, dar, așa cum era de așteptat, a rămas fără răspuns. Cel de-al treilea motiv pentru care decontarea dintre sistemele de asigurări nu funcționează se datorează și faptului că CAST și CASAOPSNAJ au medici de familie tot din rîndul doctorilor din sistemul public. De două luni, printr-o reglementare internă, pacienții de la CASAOPNAJ au formulare de rețete cu însemne proprii, însă acestea sînt decontate la farmacii tot din sistemul public de sănătate. „Inițial, decontam la farmacii toate rețetele, urmînd să ne recuperăm banii de la CASAOPNAJ. Dar s-a întîmplat ca cei de la București să nu fie de acord cu sumele de pe unele rețete. Și atunci, farmaciștii ne dau nouă rețetele, noi le trimitem la București, urmînd ca cei de acolo să decidă dacă medicamentația a fost corect acordată și dacă vor plăti sumele integrale. Pînă acum, nu ne-au trimis însă nici un ban”, declară Oana Chelaru, directorul CJAS Bacău. Practic, sistemul de decontare este blocat de lipsa unei evidențe clare a asiguraților de la cele trei case paralele. Nimeni nu întreabă un pacient care ajunge la spital unde își plătește asigurarea de sănătate. La farmacii, care sînt societăți comerciale și funcționează totuși după legile economiei de piață, nici atît. „Practic nici nu știu cît ar trebui să cer pentru pacienții de la celelalte două Case de Asigurări de Sănătate. Oricum, pînă acum CNAS nu mi s-a dat nici un ban separat pentru spitalizarea, tratamentul sau analizele de laborator efectuate pentru acești pacienți”, mai spune Oana Chelaru.
Pe de altă parte, o discuție scurtă cu cîțiva dintre avocații băcăuani relevă o altă față a problemei. Ei au optat pentru asigurări de sănătate la sistemul public, urmînd să-și plătească contribuția de șapte la sută direct la CJAS. Tot ei au recunoscut însă, sub protecția anominatului, că sînt puțini cei din breasla lor care chiar fac acest lucru. „Nu am plătit nimic, pentru că se vorbea la un moment dat ca avocații și judecătorii să nu plătească asigurări medicale”, declară unul dintre avocați. „Am medic de familie, mă internez la Spitalul Județean dacă este nevoie, dar nu cred că vreunul dintre colegii pe care îi cunosc eu a plătit ceva la CJAS”, mai spune un altul. Mai mult ca sigur că și notarii au apelat la același sistem de asigurare de sănătate la sistemul public. Nicăieri nu există însă o evidență a lor, pentru că sînt înregistrați ca persoane fizice, nu după profesiile pe care le practică. Profesiile liberale, unde sînt încadrați notarii și avocații, sînt unele dintre cele mai profitabile din punct de vedere financiar, așa cum rezultă dealtfel și din declarațiile de venit. Cu toate acestea, se pare că tocmai unii dintre cei mai înstăriți băcăuani trăiesc de pe seama sistemului public de sănătate. „CASAOPNAJ se dovedește un colector deficitar. Strîng cu siguranță banii de la judecători, militari, gardieni publici și cei din serviciile secrete, care plătesc contribuția direct pe statele de plată. La fel stau lucrurile și cu cei care lucrează în transporturi, unde toate dările către stat se opresc pe statul de plată,” afirmă Oana Chelaru, director CJAS, Bacău.
Și atunci, cum se justifică existența celorlate sisteme de sănătate? Simplu: niște locuri bine plătite pentru funcționari, niște fonduri grase pentru mobilier de lux și aparatură modernă și alți bani cheltuiți cine știe pe ce călătorii în străinătate pentru care nu trebuie să fie date prea multe explicații. (Marius DRAGOMIR)
Lasă un răspuns