Șomerii băcăuani au inventat un nou mod de a conjuga verbul a munci

Eu să muncesc?! Tu să muncești, el să muncească!

• dintre cele 600 de locuri de muncă pe care Primăria ar fi vrut să angajeze șomeri anul treceut, au fost ocupate doar 100 • în schimb, șomerii îngroașă cozile la plata ajutorului social

Un număr de 215 de persoane aflate în evidența Agenției Județene pentru Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) din Bacău vor putea fi angajate în acest an în cadrul Primăriei Bacău. Punerea la dispoziția șomerilor băcăuani a acestor noi locuri de muncă face parte din programul de ocupare temporară a forței de muncă în activități de interes pentru comunitatea locală și nu va afecta organigrama Consiliului Local Bacău. Astfel, 150 din aceste locuri de muncă sînt puse la dispoziția șomerilor băcăuani în cadrul serviciilor publice de refacere și întreținere a infrastructurii, de ecologizare și refacere a unor lucrări edilitare, organizate de autoritățile publice locale, de firme private sau de organizații neguvernamentale, cu avizul administrației locale. Alte 65 de locuri de muncă au fost asigurate în cadrul serviciilor sociale care cuprind activități de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor vîrstnice sau cu handicap organizate de autoritățile locale sau de organizații neguvernamentale. În perioada 1 ianuarie – 31 martie, AJOFM va asigura noilor angajați un salariu de bază minim brut pe economie, la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajator, iar în perioada 1 aprilie – 31 octombrie, un procent de 70% din salariu de bază minim brut pe țară. „Este o nouă încercare de a asigura o formă reală de protecție socială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Chiar dacă efortul financiar pentru asigurarea salariilor pentru cei 215 angajați este relativ mai mare decît în cazul acordării venitului minim garantat, comunitatea are mai mult de cîștigat din activitatea prestată de către aceștia”, ne-a declarat Dumitru Popa, secretarul municipiului Bacău. Rămîne de văzut cîți dintre șomerii aflați acum în evidențele AJOFM vor bate la porțile Primăriei Bacău pentru a solicita încadrarea pe unul din aceste 215 noi locuri de muncă.

Anul trecut, administrația publică locală a pus la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unui serviciu un număr de 600 de astfel de locuri de muncă. Numai că, la sfîrșitul lunii decembrie a anului trecut, aproape 500 dintre aceste locuri de muncă erau încă neocupate. Dacă aceste locuri de muncă nu vor fi ocupate pînă la sfîrșitul lunii octombrie, Primăria va pierde finanțarea de la AJOFM Bacău. „Sînt bani pierduți. Programul nu mai poate fi aplicat retroactiv, iar cele 500 de locuri de muncă rămase neocupate în cadrul programului de anul trecut nu vor mai putea fi reportate pentru acest an. În timp ce la Direcția Socială persoanele care vor să beneficieze de venitul minim garantat îngroașă cozile, la angajări nu se înghesuie prea multă lume. Este destul de greu de înțeles acest lucru, cîtă vreme o persoană inclusă în cadrul acestui program este încadrată cu carte de muncă și beneficiază de un salariu de 2,5 milioane de lei, plus plata tuturor asigurărilor sociale. În plus, după terminarea acestui program, persoanele care au dovedit seriozitate vor putea rămîne în sistem și își vor putea păstra locurile de muncă”, a mai precizat Dumitru Popa.

În luna noiembrie a anului trecut, Primăria a încheiat un contract cu

„Noi ofeream finațare pe măsură ce Primăria venea cu contractele persoanelor angajate. Cu toate acestea, băcăuanii nu s-au înghesuit să se angajeze în acest program”, ne-a declarat Claudiu Bongiu, purtător de cuvînt la AJOFM Bacău. Zilnic se interesează de acest program circa 10-15 persoane, dar mulți completează formularele și pleacă fără a mai da nici un semn de viață. Situația este paradoxală, deoarece șomerii din mediu rural dau ghes la primării pentru a obține un loc de muncă. Iar în Bacău, numărul șomerilor înregistrați la instituția care-i are în grijă era în luna decembrie de 4.661de persoane. Se pare că băcăuanii aflați în căutarea unui loc de muncă nu sînt de acord cu felul muncii prestate. „De ce să muncesc eu la curățat garduri și alei? Eu am terminat un liceu și ce va zice lumea care mă cunoaște? Iar ca să am grijă de un bătrîn sau un copil nu pot, că îi am pe ai mei acasă. Mai bine primesc șomajul și muncesc cu ziua, că tot îmi iese mai mult decît ca angajată. În plus, programul e temporar, așa că nu pot fi sigură că voi rămîne pe post. E un program ca să își facă ei norma și nu să ne sprijine pe noi”, ne-a spus Maricica Lazăr, o doamnă care dorește să muncească, dar nu să se angajeze. Se pare că problema de mentalitate este generală în rîndul șomerilor, care deși „cu mortu’ în casă”, au găsit un nou mod de a conjuga verbul a munci. (E.S., C.T.)