Sondaj de opinie

Expectanțe ale adolescenților față de lumea adulților

într-o lume în care regulile sînt făcute de adulți, este de așteptat ca integrarea socială a tinerilor să nu se realizeze fără dificultăți.
Pentru elevi, lumea adulților o formează, în mod deosebit, părinții și profesorii, ei fiind cel mai adesea în preajma copiilor, influențîndu-le conștient sau inconștient conturarea personalității.
Asaltați de tot felul de informații, uneori contradictorii, adolescenții al căror fond psiho-somatic este deja vulnerabil, se văd într-un real impas atunci cînd doresc să se autodefinească, parcurgînd binecunoscutul proces numit „criza de identitate”.
Aruncînd o privire asupra imaginii adultului la copii, se poate sesiza trecerea de la o percepție idealizată la una mai realistă, și nu rareori dezamăgitoare; dacă, la vîrstele mai mici, copiii își doresc să ajungă mai repede mari, pentru a se elibera de sub tutela părinților și a profesorilor, la vîrsta adolescenței, cînd dezvoltarea intelectului le sporește capacitatea de înțelegere a realității, se face simțit adesea un sentiment de nesiguranță. Această incertitudine ar putea fi făcută răspunzătoare de atitudinile de nonconformism, opoziționism, teribilism ale tinerilor.
Asemenea manifestări ar trebui, însă, interpretate și ca încercări de delimitare față de lumea adulților, care li se relevă în practică a fi nu întocmai corespunzătoare teoriei „predicate” în anii copilăriei.
Unui eșantion format din 80 de elevi ai claselor a XII -a din Colegiul Economic „I. Ghica” i s-a administrat următorul chestionar:
1. Care consideri că ar fi trăsăturile părinților ideali? Argumentează!
2. Ce aștepți de la profesorii tăi? Dezvoltă ideile.
3. Acordă note de la 1 la 10, pe de o parte, părinților tăi, pentru calitatea de părinte și, pe de altă parte, ție, pentru calitatea de fiu sau fiică.
4. Dorești să continui studiile după absolvirea liceului ? Care este motivația?
___________________

Cu privire la trăsăturile părinților ideali, elevii au enumerat: să fie înțelegători, să aibă răbdare, să fie moderni (nu ca ai mei), să aibă mai multă încredere în copiii lor, să-i motiveze pe copii, să-și sprijine copiii indiferent de hotărîrile lor, să nu fie violenți, să nu le impună copiilor modelul lor de viață, să fie cei mai buni prieteni ai copiilor lor, să comunice cu copiii lor, să le asculte părerile, să le acorde independență, să nu-i critice, să-i apere în fața profesorilor care le aduc reproșuri, să fie alături de copiii lor atît în momentele bune, cît și atunci cînd nu se ridică la nivelul așteptărilor părinților, să fie toleranți, relația cu copiii să se bazeze pe încredere și prietenie, să susțină copilul și să-l ajute în momente dificile, să renunțe la ideile preconcepute de tipul „Pe vremea mea…”, „Și eu am fost ca tine, dar…” etc. , înțelepciune, sinceritate, grijă față de copiii lor și nu doar sporadic să le dea bani! Unii elevi menționează : „Părinții trebuie să fie și severi atunci cînd este cazul”.
De la profesorii lor, elevii așteaptă să le explice materia pe înțelesul lor, să-i pregătească foarte bine la materiile pentru bacalaureat, să le înțeleagă problemele personale, să-i încurajeze și să-i îndrume pentru a putea reuși în carieră, să se prezinte la ore și să aibă ținută demnă de profesor (deoarece unii profesori uită cîteodată că sînt profesori), să găsească cele mai bune metode de a-i determina să învețe de plăcere și nu doar fiindcă „trebuie”, să fie corecți în notare, să aibă simțul responsabilității, dragoste de copii, comunicare, să se rezolve foarte multe aplicații care se cer la bacalaureat, să folosească mai mult programul AEL pentru predarea lecțiilor, să nu mai insiste pe teorie, ci mai mult pe exemple practice, să-i trateze ca pe niște adulți, să nu-i jignească prin vorbe sau gesturi, să fie calmi, să nu facă discriminări, să fie pentru elevi adevărate modele de viață, să se impună prin profesionalism și nu prin alte metode (violență, șantaj etc.).
Asemenea expectanțe arată, o dată în plus, că adolescenții nu mai pot accepta să fie tratați ca niște copii ce trebuie să se supună necondiționat celor mari.
Interesant este că, în ciuda faptului că marea majoritate a adolescenților sînt gata să afirme că părinții lor au concepții învechite, atunci cînd li se cer justificări, fiind puși în situația de a evalua întregul context al existenței lor (condiții materiale, educaționale, social-generale etc.), recunosc, în final, că „mai au și părinții dreptate”. Solicitați să acorde note de la 1 la 10, pe de o parte, părinților pentru calitatea de părinte, iar, pe de altă parte, lor înșile, pentru calitatea de fii / fiice, s-a dovedit că adolescenții prezintă o tendință majoritară de a acorda note mai mari părinților (mamele fiind privite mai favorabil decît tații), în comparație cu notele pe care și le acordă lor înșile. Acest fenomen poate fi considerat simptomatic pentru sprijinul critic dezvoltat, dar și autocritic de la această vîrstă, el relevînd, totodată, maturizarea incompletă în plan socio-afectiv, comparativ cu cel intelectual.
Aproape toți elevii de clasa a XII-a care au participat la sondajul de opinie doresc să continue studiile după absolvirea liceului, pentru a avea șanse mai mari de a găsi un loc de muncă bine plătit, pentru a se specializa în domeniul ce li se potrivește și care le place, pentru a se simți cu adevărat împliniți, dar alții doresc să continue studiile doar pentru a-și mulțumi părinții.
Sînt și elevi care afirmă că nu doresc să continue studiile, deoarece posibilitățile de afirmare în România sînt infime, iar diploma nu este recunoscută în U.E.
Se constată adesea semnele unor dezadaptări la absolvenții de liceu, studenți în primii ani de facultate. Acestea provin din noutatea mediului în care se văd situați, cu o independență brusc dobîndită și cu care nu știu ce să facă, încă neintegrați în noile grupuri. Astfel de tineri descoperă abia acum nostalgia anilor de școală petrecuți sub „aripa” protectoare, securizantă, a părinților și profesorilor, resimțind un discomfort evident în fața atitudinii distante a cadrelor universitare, pe scurt, nevoiți, dintr-o dată, să-și ia viața în propriile mîini.e părerile, să le acorde independență, să nu-i c

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!