Spitalele au făcut muncă voluntară de zeci de miliarde de lei

Administrator

Și în anul 2005, toate spitalele din județ au depășit – unele cu mai mult, altele cu mai puțin -, numărul de servicii medicale contractat cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Aceasta înseamnă că ele au fost nevoite să acorde îngrijiri medicale mult mai multor bolnavi decît a prevăzut Casa, valoarea totală a serviciilor realizate în plus fiind de 27 miliarde lei. Astfel, Spitalul Județean de Urgență (SJU) a făcut servicii, peste cele din contract, în valoare de 4,5 miliarde lei, Spitalul Județean de Pediatrie (SJP)-3,1 miliarde lei, Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC)-3,8 miliarde lei, Spitalul Onești-6,5 miliarde lei, Spitalul Moinești-4,5 miliarde lei, Spitalul Buhuși-3,7 miliarde lei și Spitalul Comănești-1,5 miliarde lei. Raportat la bugetul contractat și alocat acestor unități în 2005 de la CJAS, care s-a ridicat la 912 miliarde lei, cei 27 miliarde lei reprezintă 2,9 la sută. „Nu este o depășire mare”, apreciază Dan Stoica, șeful serviciului Relații contractuale cu furnizorii de servicii medicale din cadrul CJAS.

„Nu vor primi nici un leu în plus”

Cu toate acestea, mai mult ca sigur, spitalele au muncit în plus degeaba. „Niciodată nu vor primi acești bani. De anul acesta nu se vor mai accepta arierate motivate de depășirea de contract”, a spus Dan Stoica. La auzul acestei vești, doctorul Leonard Roșu, directorul SJU, ne-a declarat: „Nu mă surprinde. Este veșnica poveste. Noi furnizăm servicii, Casa dă atîția bani cîți are. Deja am obosit să tot discutăm despre faptul că nu poți să închizi secțiile și să nu-i primești pe bolnavi. Probabil că va trebui de acum înainte să ne încadrăm în contract. Ce se va întîmpla, însă, cu oamenii bolnavi care vor veni la spital și va trebui să-i refuzăm, nu se întreabă nimeni!?”

Casa vrea să extindă spitalizarea de zi

Conducerea CJAS susține, însă, că nu toate cazurile internate impuneau spitalizarea continuă. „Sînt mulți bolnavi care pot fi tratați prin spitalizare de zi. De cîțiva ani tot se insistă pe aceasta. Din inerție, însă, în foarte puține spitale se practică această formă de internare. Deși ar fi mult în avantajul lor. Ele pot să-și suplimenteze numărul de paturi cu altele, la spitalizare de zi, pentru care nu trebuie aprobare de la minister, ci doar să fie informată Direcția de Sănătate Publică”, a mai spus Dan Stoica. Potrivit normelor în vigoare, tariful pe spitalizarea de zi reprezintă o treime din valoarea celui pe spitalizare continuă. Prin urmare, în loc de o internare continuă, spitalele pot contracta trei, de zi. „Nu știm de ce nu vor. Ar obține astfel mult mai mulți bani, deoarece ar contracta o sumă pe numărul de paturi pe care le au aprobate de minister, plus o sumă pe paturile prevăzute pentru spitalizare de zi. Singurul care a realizat acest lucru este Spitalul Moinești, care a venit cu o ofertă puternică la spitalizarea de zi, pe toate secțiile”, afirmă reprezentantul CJAS. Anul acesta, SJU a încheiat contract pentru un astfel de sistem de spitalizare la secțiile Dializă, Radiologie, Chimioterapie, Obstetrică-ginecologie (întreruperile de sarcină) și Oftalmologie, Spitalul Județean de Pediatrie, doar la ORL, iar Spitalul din Onești, la Oftalmologie, Chimioterapie, Ortopedie și Dermatologie. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.