Doru CIUCESCU
Deja este notoriu faptul că sute de studenți de la Universitatea din Bacău au susținut examene în limba … engleză, franceză, italiană, spaniolă sau germană la diferite instituții de învățămînt superior din Europa! În anul universitar 2003 – 2004 am avut ocazia să examinez trei studente, care s-au întors după stagii de un semestru efectuate în străinătate: Roxana Cociorvă și Gabriela Dumbravă de la Facultatea de Inginerie, la disciplina Protecție anticorosivă și antiexplozivă, și Diana Ciurea de la Colegiul de Institutori din cadrul Facultății de Litere, la disciplina Abilități practice și metodica predării lor! Bineînțeles, în afara întrebărilor de specialitate, nu m-am putut abține și le-am rugat să-mi spună care este diferența principală dintre Universitatea din Bacău și Universita delle Marche din Ancona, Universita degli Studii din Parma, respectiv Institut Universitaire de Formation Continue din Lille. Răspunsul a fost parcă tras la copiator: laboratoarele din străinătate sînt mult mai dotate. De asemenea, le-am întrebat să-mi precizeze două mari cîștiguri pe care le-au avut în urma efectuării stagiului, iar răspunsul a fost identic: 1) am învățat să comunic bine într-o limbă străină; 2) am cunoscut un alt mod de viață.
Mărturisesc că mă emoționez ori de cîte ori discut cu cei care au efectuat un stagiu în străinătate și datorită faptului că în vara anului 1969, pe vremea cînd eram student la Institutul Politehnic din București, am avut șansa să fac practica productivă la Combinatul Siderurgic din Avesta și să cunosc nemijlocit cum se obține oțelul suedez, renumit pentru calitatea lui.
Această oportunitate a studenților de la Universitatea din Bacău, ca și de la celelalte instutuții de învățămînt superior din țară, a apărut în special din anul universitar 1999-2000 datorită programului ERASMUS (The European Community Action Scheme for the Mobility of University Students), care face parte din programul educațional SOCRATES al Comisiei Europene. O componentă importantă a programului ERASMUS este formată de mobilitatea studenților și personalului didactic universitar. România, ca țară asociată, participă în parteneriat la programul Erasmus cu oricare dintre membrii Uniunii Europene. Universitatea din Bacău are relații în cadrul programului ERASMUS cu instituții de învățămînt superior din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda și Spania. Acest program a fost demarat la Universitatea din Bacău în 1999 de prof. univ. dr. ing. Gheorghe Pintilie, în prezent prorector, de la care am aflat că în anul universitar care se încheie în ceastă lună, 75 de studenți „ERASMUS” au efectuat stagii în străinătate de trei pînă la zece luni, totalizînd 396 luni!
În acest context, consider necesar să amintesc că programul ERASMUS face parte din politica pe care o are Consiliul Europei de a crea un spațiu unic universitar, începînd cu toamna anului 2005, care să prezinte două caracteristici – comparabilitate și compatibilitate, permițînd echivalarea diplomelor și mobilitatea studenților în Uniunea Europeană, și nu numai. De altfel, Convenția de la Lisabona din 8 – 11 aprilie 1997 stipulează că diplomele eliberate în instituțiile de învățămînt superior dintr-o țară, care face parte din Uniunea Europeană, vor fi recunoscute în oricare dintre celelalte țări ale acestei uniuni
În același timp, programul ERASMUS a permis ca zeci de cadre didactice de la Universitatea din Bacău să efectueze 8 ore de curs la diferite instituții de învățămînt superior din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda și Spania. Personal, am desfășurat o astfel de activitate în primăvara acestui an la Universita delle Marche din Ancona, unde am fost impresionat de dotarea laboratoarelor, ca și studenții „ERASMUS” pe care i-am menționat anterior.
Deasemenea, este știut foarte bine faptul că studenții de la Universitatea din Bacău străbat Europa cu prilejul diferitelor concursuri sportive la care sînt angrenați cu „ȘTIINȚA” sau cu alte cluburi. În anii ’80, cînd echipa feminină de handbal era campioană națională și chiar vicecampioană europeană, am avut-o ca studentă pe Mariana Târcă, care a făcut o carieră excepțională atît în țară, cît și în străinătate.
Mai puțin cunoscut este faptul că studenții de la Universitatea din Bacău cutreieră Europa în perioada vacanțelor din diferite alte motive. Unii dintre aceștia au părinții sau alte rude în țări ca Austria, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Spania sau Ungaria, iar alții pleacă în necunoscut. Acolo, ei încearcă să lucreze de cele mai multe ori la negru și vin acasă cu bani frumușei. Cunosc cazul unui student de al meu, care lucrează de cîțiva ani buni în Marea Britanie, unde își găsește de lucru în construcții. „Doresc să-mi continui studiile în Londra sau în alt centru universitar și astfel, poate mă stabilesc acolo”, mi s-a destăinuit el.
„Încercăm să realizăm cît mai multe oportunități pentru ca studenții noștri să cunoască învățămîntul superior și din străinătate, avînd în vedere perspectiva aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Programele analitice sînt întocmite astfel încît să fie conforme cu exigențele și normele europene, astfel încît absolvenții noștri să poată lucra în țările occidentale pe posturi de inginer. Din acest motiv au fost ocupate toate locurile fără taxă, cu o mică excepție, precum și aproximativ jumătate din locurile cu taxă încă din sesiunea de admitere din vară. În prezent se fac înscrieri în vederea admiterii la toate facultățile din cadrul Universitatății din Bacău pentru locurile rămase disponibile, dintre care unele sînt atît fără taxă cît și cu taxă”, mi-a spus recent prof. univ. dr. ing. Valentin Nedeff, decanul Facultății de Inginerie.
În încheiere, citez vorbele unui absolvent care mi-a fost student: „Am venit la Universitatea din Bacău mai mult sub imboldul părinților, pentru că eu doream să studiez la Iași sau la București. Acum nu îmi pare rău. Am dormit și mîncat acasă. Am avut șansa să fiu și student „ERASMUS”. Chiar și viitorilor mei copii o să le recomand să studieze la Universitatea din Bacău”! Comentariile sînt de prisos.
Lasă un răspuns