Volanul zburător
Mihai BUZNEA
…Tic, tic, tic… Nu e ticăitul vreunui ceasornic, al vreunui pendul sau, Doamne ferește, al vreunui mecanism de la o bombă cu explozie controlată. Respectivul tic, fiindcă nu-i vorba despre ticăit, care-nseamnă tic, tic, tic, deci cu totul altceva, îl găsim la mai toți crainicii-prezentatori tv ca pe o emblemă lingvistică, cu toate că, pînă la urma-urmei, nu-i decît un paradox lingvistic cu o conotație deturnată. Falsă, adică. Ei pronunță, stereotip: șoferul a pierdut controlul volanului și din astă cauză s-a produs coliziunea, sau, mă rog, impactul…; ori mai știu eu ce?! Dar cum să pierzi controlul volanului, cum, ce, dai cu el în partenerul de drum ca să-l scoți din circulație?! Sau din țîțîni?! Ori din minți?! Năstrușnicul volan e zburător, mobil, detașabil, transportabil etc? Da’ parcă poți să mai știi de ce e în stare?! Și totuși, volanul rămîne la locul lui, chiar dacă bolidul pe care-l ține la cravată se transformă-n praf și pulbere. Controlul mașinii se pierde, neicușorilor, nu covrigul din mînă, de-i mai mare, de-i mai mic. Da’ cum vorba de pe sticlă zboară-n cele patru zări și dusă e, de ce nu și-ar lua vînt și volanul?! Că doar n-ai nevoie de el în șanț, la spital, ori pe cealaltă lume!…
mai
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.